Universul baletului clasic este un tărâm al grației desăvârșite, al disciplinei riguroase și al pasiunii artistice care transcende cuvintele. Fiecare piruetă, fiecare salt și fiecare gest corporal sunt expresii ale unui limbaj universal, capabil să transmită sentimente profunde fără cuvinte: iubire, sacrificiu, durere, triumf, frumusețe și eleganță.
Muzica, costumele fastuoase și decorurile de poveste transformă scena într-un spațiu magic, în care spectatorii devin martori ai unei povești care traversează secole și culturi. Baletul nu este doar o artă a mișcării, ci și un limbaj universal ce transmite emoții profunde, povești despre iubire, sacrificiu și lupta dintre bine și rău.
În acest univers, „Lacul Lebedelor” rămâne un reper iconic, un spectacol ce continuă să fascineze generații întregi, demonstrând că emoția transmisă prin dansul clasic este atemporală.
În acest context fascinant, organizarea unui turneu național precum „Lacul Lebedelor” devine o misiune complexă și captivantă: de la coordonarea logisticii, a sălilor, asigurarea luminii, a sunetului, gestionarea echipei artistice și a publicului, la promovarea spectacolelor și asigurarea unei experiențe memorabile pentru public.
În cadrul unui interviu Focus Press, Elena Vasile ne va dezvălui ce înseamnă, de fapt, organizarea acestui turneu: provocările, responsabilitățile și satisfacțiile implicate în a aduce magia baletului clasic în 28 de orașe din România, oferind publicului șansa de a trăi emoția autentica a „Lacului Lebedelor”.
Fiecare oraș vizitat devine un punct de întâlnire între artă și comunitate, între tradiție și prezent, oferind tinerilor spectatori și iubitorilor de balet șansa de a experimenta emoția autentică a scenei.
Este o provocare uriașă, dar și o oportunitate unică de a răspândi frumusețea baletului clasic, de a forma publicul viitor și de a inspira noi generații de artiști. Prin acest turneu, „Lacul Lebedelor” nu doar că încântă ochiul și sufletul, ci consolidează legătura dintre cultură și comunitate, transformând fiecare reprezentație într-o experiență memorabilă, care rămâne vie în amintirea fiecărui spectator.
Reporter: Elena, ești balerină la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța și organizator al turneului național „Lacul Lebedelor”. Cum te-ai implicat în organizarea acestui turneu?
Elena Vasile: Am început organizarea turneului în luna mai. Sunt multe aspecte de gestionat: rezervarea sălilor de spectacol, afișele de promovare, lumini, sunet. Unele săli nu dețin echipamentele necesare, așa că trebuie să le închiriem. Este unul dintre cele mai lungi turnee organizate vreodată în România. „Lacul Lebedelor”. Turneul a debutat pe 30 septembrie la Botoșani și se va încheia pe 4 noiembrie la Brașov, cu reprezentații în 28 de orașe. Până acum, toate spectacolele au fost sold-out. Feedback-ul de până acum este surprinzător. Publicul este foarte încântat și dornic să vizioneze baletul clasic, chiar și în orașe care nu au un teatru de sine stătător. Chiar și în orașe cu teatre consacrate, precum Iași, sălile au fost pline. Este minunat să vezi că oamenii apreciază acest gen de artă. Am fost în orașe care nu au un teatru propriu cu repertoriu de balet, dar și în orașe precum Iași, care are Opera și o companie de balet ce joacă „Lacul Lebedelor”. Surprinzător, chiar și la Casa de Cultură a Studenților, sala a fost complet ocupată. Chiar și în orașele fără un teatru de sine stătător, oamenii sunt interesați și entuziasmați să vadă un spectacol de balet clasic.
Reporter: Cum reușește „Lacul Lebedelor” să transmită emoții universale, precum dragostea, tristețea sau sacrificiul?
Elena Vasile: Este unul dintre cele mai complexe spectacole de balet, dar și cel mai frumos și sugestiv în ceea ce privește baletul clasic. Cred că este foarte bine cotat și, fără să exagerez, rămâne unul dintre cele mai remarcabile spectacole de balet clasic comparativ cu altele. Față de celelalte arte, „Lacul Lebedelor” are ceva aparte. În esență, este lupta dintre bine și rău, iar transformarea lebedei albe în lebădă neagră este un element central. Mai mulți factori contribuie decisiv la impactul acestui spectacol.
Reporter: În ce fel tehnica impecabilă a dansatorilor influențează percepția publicului asupra poveștii?
Elena Vasile: Tehnica pe care o aduc dansatorii pe scenă, gradul lor profesional ridicat și acuratețea mișcărilor, inclusiv elementele reprezentative ale baletului, cum sunt piruetele sau mișcările complexe, reușesc să ajungă direct la inima publicului. Emoția transmisă prin aceste gesturi face ca spectacolul să se ridice la un nivel superior. Reacția publicului este dovada clară: chiar și spectatorii neinițiați, care nu cunosc detaliile tehnice ale baletului, pot simți emoția și frumusețea dansului. În final, spectacolul reușește să atingă sufletele tuturor celor prezenți, indiferent de nivelul lor de cunoștințe despre această artă.
Reporter: Cum contribuie costumele fastuoase și decorurile de poveste la crearea atmosferei unui balet clasic?
Elena Vasile: Într-adevăr, pentru a implica publicul în povestea spectacolului, contribuie nu doar coregrafia, ci și scenografia, muzica, decorurile și costumele, fiecare având rolul său în desfășurarea întregului spectacol. Decorurile sunt fastuoase și foarte sugestive, iar fiecare tablou are decorul său propriu. Costume specifice fiecărui dans completează imaginea și amplifică expresivitatea. La actul doi și la actul patru, rolurile balerinelor sunt evidențiate prin costume și decoruri, iar entuziasmul copiilor care urmăresc spectacolul arată cât de mult contribuie fiecare element la transmiterea poveștii și la magia baletului clasic.
Reporter: Ce impact are interpretarea internațională asupra valorii artistice a spectacolului în România?
Elena Vasile: Ținând cont de faptul că, până acum câțiva ani, școala românească de balet era destul de bine cotată din punct de vedere profesional, majoritatea balerinelor care terminau o școală de balet în România alegeau să plece în străinătate pentru a activa în alte teatre. Nu aș putea spune că nivelul profesional al balerinelor din România este inferior celui internațional, însă, dacă ne uităm la marile teatre din țară, observăm că listele artiștilor nu sunt populate majoritar de români. Există câteva excepții, dar, în general, soliștii de la Opera din Iași sau din București sunt străini.
Reporter: Cum poate un spectacol clasic să fie relevant și captivant pentru toate generațiile?
Elena Vasile: Copiii, fie că au mai fost la spectacole și în alte săli, fie că sunt aduși pentru prima dată de părinți – cum a fost cazul unei doamne care și-a adus copilul în seara aceasta reprezintă viitorul publicului nostru. Este important să îi lăsăm să se manifeste cum simt în sălile de spectacol, chiar dacă fac gălăgie sau dansează printre scaune, așa cum s-a întâmplat cu o fetiță în această seară. Dacă le oferim doar materiale video acasă, de pe YouTube sau alte platforme, nu vor simți cu adevărat emoția spectacolului. Aceasta trebuie trăită live, simțind muzica, observând ce transmit balerinii și înțelegând povestea prin mișcare. Ei sunt viitorul publicului nostru și, sperăm, vor continua să vină la spectacolele de balet și atunci când vor fi adulți, însoțiți poate de copiii lor.
Reporter: În ce fel emoția profundă a dansului clasic poate fi un instrument de comunicare mai puternic decât cuvintele?
Elena Vasile: Prin mișcare este mai greu să transmiți ceea ce vrei decât prin cuvinte. Prin cuvinte, poți spune simplu „te iubesc” sau „te urăsc” și ai exprimat totul, fără efort suplimentar. În schimb, mișcările trebuie să fie profunde și sugestive, astfel încât publicul să înțeleagă gesturile și trăirile pe care vrei să le transmiți. Aceasta se realizează împreună cu costumele și muzica, fiecare partitură muzicală fiind asociată unui anumit dans, fie că este spaniolă, ceardaș rusesc sau alt stil – iar costumele și mișcările sunt adaptate fiecărui moment scenic. Transmiterea mesajului prin mișcare este mai dificilă decât în teatru, dar nu este imposibil; doar prin dans putem exprima cu adevărat sentimentele noastre.
Reporter: De ce consideri că „Lacul Lebedelor” este încă o capodoperă apreciată după mai bine de un secol?
Elena Vasile: Transmite emoție profundă, iar prin costume, precum și prin actul doi și actul patru, se exprimă puritatea poveștii. Este lupta mare dintre bine și rău, iar mesajul său rămâne actual: de-a lungul întregului secol, ne învață că ceea ce iubești poate fi interzis și că este nevoie să lupți până la capăt pentru a obține ceea ce îți dorești cu adevărat.
Reporter: Cum poate un eveniment cultural de această amploare să inspire tinerii artiști și să formeze publicul viitor al baletului?
Elena Vasile: Publicul viitor al baletului nu se rezumă doar la cei care practică baletul sau urmează cursuri de specialitate, nici doar la elevii Liceului de Artă. Este important să îi influențăm încă de mici, să le oferim ocazia de a vedea spectacole live. Educația nu ține doar de părinți, ci și de profesori. De exemplu, în seara aceasta, o doamnă a venit cu un grup de 30 de copii din clasă sau din școala ei, aduși de profesori. Astfel, profesorii joacă un rol esențial în a-i introduce pe copii în universul baletului. În trecut, existau persoane care mergeau din școală în școală pentru a promova spectacolele de teatru și balet, însă acum sunt foarte puțini profesori dedicați care să îndrume copiii și să îi determine să participe la astfel de experiențe artistice.
Reporter: Te-ai implicat foarte mult în organizarea acestui spectacol. Ce elemente ai prioritizat pentru a crea o experiență memorabilă pentru public?
Elena Vasile: Cred că am prioritizat foarte mult luminile și sunetul, pentru că aceasta reprezintă o problemă majoră în multe săli care nu dispun de echipamente adecvate. Au existat situații în care, și în trecut, a fost necesar să închiriem sistemul de lumini și sonorizare. De exemplu, acum două zile am închiriat sistemul pentru o sală, costul fiind mai mare decât chiria sălii. Unele săli sunt dotate corespunzător, dar multe nu, iar aceasta este o prioritate majoră: fără lumini și sunet, spectacolul nu poate fi prezentat așa cum trebuie, iar dansatorii nu pot performa la adevărata lor valoare. Lipsa acestora face ca spectacolul să nu fie vizibil și emoția să nu ajungă la public.
Reporter: Ce lecții despre disciplină, frumusețe și expresivitate artistică poate învăța un tânăr din vizionarea acestui spectacol?
Elena Vasile: Dacă spectatorii ar urmări actul I și actul II și ar trage concluzii după fiecare act, ar putea înțelege mesajele fiecărei scene și moralul poveștii. Fiecare act are propria poveste și se încheie cu o concluzie – de la intrarea în palat, la apariția mireselelor și dorințele acestora, până la conflictul prințului, care nu vrea să urmeze voința mamei, ci să-și urmeze propriile sentimente. Concluzia finală a spectacolului este că fiecare trebuie să urmeze ceea ce își dorește cu adevărat și să nu se lase influențat de presiuni externe. Povestea este foarte frumoasă și relevantă pentru vremurile noastre: spectatorii pot învăța să tragă concluzii din fiecare act și, mai ales, să aplice aceste lecții în viața lor.
Reporter: Cum a evoluat succesul unui spectacol clasic din perspectiva impactului emoțional, artistic și cultural asupra publicului?
Elena Vasile: Privind la ceea ce se întâmplă în prezent sau în ultimul an-două, impactul spectacolului este unul semnificativ la nivel național. Sunt foarte puține orașe din țară care au acest spectacol în repertoriu. Noi l-am adus și la Constanța, unde „Lacul Lebedelor” nu se mai joacă de ani de zile. Din punct de vedere emoțional și artistic, spectacolul are un efect major: în sălile de spectacol unde am fost, au fost mulți tineri care au văzut pentru prima dată acest balet. Curiozitatea lor, sau interesul pentru povestea spectacolului, fie că au aflat-o, au văzut-o sau au citit despre ea, i-a determinat să vină să-l urmărească live.
Reporter: Cum a fost primit acest turneu în orașele vizitate?
Elena Vasile: Foarte bine! Publicul este însă destul de diferit de la un oraș la altul. De exemplu, dacă fac o comparație între Miercurea Ciuc și Iași, la Iași peste jumătate din spectatori au fost tineri, studenți sau chiar elevi, ceea ce m-a bucurat foarte mult. În schimb, la Miercurea Ciuc, sala a fost aproape în totalitate ocupată de persoane de vârsta a treia. Ca să dau un exemplu concret, ieri m-a sunat cineva care dorea să cumpere două bilete la spectacolul din Pitești pentru două doamne de 90 de ani, care nu știau cum să procedeze pentru achiziția online. Așadar, publicul diferă mult de la oraș la oraș, iar acest lucru ține, cred, și de nivelul de cultură și tradiție artistică al fiecărei comunități.
Reporter: În final, ce mesaj dorești să transmiți pentru toți cei care vă privesc și cum îi convingi să participe la turneu?
Elena Vasile: Cred că însăși curiozitatea legată de spectacol îi determină pe oameni să vină. „Lacul Lebedelor” este un spectacol pe care fiecare ar trebui să-l vadă măcar o dată în viață. Rămâi cu amintiri și momente deosebit de frumoase, care te marchează. Chiar dacă nu reușești să urmărești tot spectacolul sau vii doar cu copilul tău pentru un singur act, poate până la actul al doilea, dacă cel mic se plictisește, important este să faci primul pas. Poți reveni peste un an, de exemplu. Este esențial să-i atragem pe copii și să-i lăsăm să prindă „microbul” spectacolelor clasice, pentru că de acolo începe dragostea pentru cultură și artă.
Reporter: Nu ratați magia „Lacul Lebedelor”!
Elena Vasile: Vă așteptăm cu drag la spectacol!
A consemnat Alexandra VASILE
