Dr. Adnan Mustafa, medic specialist cardiolog, este consilier județean din partea PNL (la primul mandat) și președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean Clinic de Urgență Constanța. Acesta a fost prezent în studioul Focus Press, unde a vorbit despre noutățile din cadrul unității sanitare – cele două noi departamente: radiologie intervențională (unde este tratat accidentul vascular cerebral) și laboratorul de cardiologie intervențională și, de asemenea, despre stadiul spitalului cunoscut drept “Mama și copilul”.
Reporter: Consiliul Județean Constanța a dorit, la un moment dat, să stabilească, prin intermediul unui sondaj, care sunt chestiunile prioritare pentru județul Constanța, ce consideră constănțenii a fi cele mai importante probleme de rezolvat. Analiza aceasta a plasat sănătatea pe primele locuri, mai cu seamă că despre Spitalul Județean, condițiile de aici, nu se vorbea tocmai de bine. Care este situația acum, din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt noutățile?
Adnan Mustafa: Mă bucur, în primul rând, că am ocazia să vorbesc despre ce e nou, despre ce a fost, ce avem de gând sau ce sper că va fi. Mă bucură, în egală măsură, că una din priorități a fost, este sănătatea și este un lucru care, din start, a fost prioritate și pentru noi, ca echipă, când am hotărât să mergem și să schimbăm acest sistem, pentru că sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru toată lumea, în orice comunitate, oricât este de mică sau de mare. Acum, legat de cum era considerat (Spitalul Județean – n.r.), într-adevăr, erau anumite domenii sau aveam anumite lipsuri care, din păcate – unele lipsuri puteau fi vitale în anumite situații pentru o anumită categorie de pacienți –, lucruri pe care le-am schimbat. Și urmează, bineînțeles, să le dezvoltăm și să schimbăm în bine în continuare. Deci, sunt total de acord cu imaginea pe care o aveam (Spitalul Județean – n.r.), nu am cum să zic că aveam o imagine greșită, chiar dacă o pot considera în anumite situații exagerată. Dar suntem într-o echipă motivată să continuăm ce am început.
R.: Care ar fi schimbările în bine, dincolo de faptul că, da, este un nou manager, dumneavoastră sunteți parte din Consiliul de Administrație al Spitalului Județean Constanța?
A.M.: Da, nu mă refer la noutatea că s-au schimbat oameni, că nu acesta este scopul, să se schimbe managerul, ci important este ce se realizează prin schimbarea oamenilor. (…) S-au obținut, în ultima perioadă, două mari departamente în Spitalul Județean, departamente pe care până acum spitalul nu le avea, astfel încât cetățenii județului Constanța nu aveau acces la aceste servicii de bază. Acesta este un mare câștig – faptul că aceste departamente nu sunt legate de boli cronice sau care să aștepte să fie rezolvate sub formă de programare, așa încât să aibă timp omul să ajungă să se programeze și să se trateze în altă parte. Vorbesc despre două departamente care asigură principalele urgențe ce țin de partea medicală, nu vorbesc de partea chirurgicală. Și aici mă refer la accidentul vascular cerebral și la infarctul miocardic. Aceste două laboratoare, ca în orice spital din România, trebuie să figureze în organigrama spitalului, să existe ca structură, ca implicit să fie oameni angajați pe departamentele respective, să le fie alocate fonduri și să își poată trata pacienții. Lucruri care, până recent, de acum 2 – 3 luni când am obținut actele finale, nu existau; de acum încolo le avem. Sunt departamente care au și început să funcționeze, sunt departamente la care colegi de pe partea de radiologie intervențională au început să trateze accidentul vascular cerebral, ceea ce este o urgență vitală. La fel de bine s-a dezvoltat și a început activitatea și în cadrul laboratorului de cardiologie intervențională, de angiografie unde – în completare la partea acută, care era deja deservită printr-o externalizare a serviciului – e bine acum că s-a început activitatea și pe partea laboratorului, pentru că prindem și patologia cronică, într-o anumită măsură, dar sunt modificări pe care urmează să le îmbunătățim.
R.: Adică partea aceea unde activați și dumneavoastră.
A.M.: Da, la laboratorul de angiografie și cateterism cardiac. Este domeniul pe care îl practic, pe care l-am practicat și până acum în acest sistem, printr-un serviciu externalizat, prin care realizam, pentru spital, această intervenție la pacienții acuți care prezentau infarct miocardic acut. Pacienții cronici, la nivel de județ, nu aveau, până în momentul de față, acces la servicii medicale, servicii medicale pentru care urmează să obținem anumite programe pe care le avem la nivel național, dar nu și în Constanța deocamdată, astfel încât pacienții să beneficieze și ei de acest tratament cronic. Era marea problemă, cumva, a pacientului care rămânea cu anumite probleme pe vase și trebuiau să se orienteze către alte județe din țară să rezolve problema.
R.: Așadar, sperați să obțineți și fonduri, să fiți incluși în programul național, dar pe partea de oameni, de personal, care este situația la nivelul Spitalului Județean?
A.M.: Am să văd partea bună a lucrurilor, pentru că știe toată lumea că suntem într-o perioadă destul de grea la nivel național în ceea ce privește angajările, bugetul etc. Dar, privind partea bună, oarecum această ordonanță care blochează posturile și angajările ne-a permis, până într-un anumit termen, să scoatem la concurs, la nivel de Spital Județean, toate posturile vacante de până la momentul actual pe fiecare secție (…). Chiar acum recent – și e perioada în care se fac concursurile – s-au scos foarte multe posturi, pe diferite secții – pe Chirurgie, pe ORL, pe Nefrologie, pe toate secțiile unde a fost disponibil un post, el a fost scos la concurs, astfel încât colegii se pot înscrie, pentru ca ulterior să se angajeze și să completăm personalul medical.
R.: Veți avea și dumneavoastră colegi noi, pentru că la un moment dat era problema aceasta, că sunteți singur?
A.M.: Da, sunt în continuare singur. Pentru că este un departament nou-înființat (laboratorul de angiografie și cateterism cardiac – n.r.), ministerul îți oferă în primul an dreptul la un singur post. Pentru a câștiga oameni, vom face în așa fel încât pe un singur post să vină doi oameni cu jumătate de normă, până când ministerul ne va da dreptul să angajăm pe organigrama cerută: patru medici, un anumit număr de asistenți (…)
R.: La Spitalul “Mama și copilul”, din fericire, nu au fost pierdute fondurile, în ce stadiu este el acum?
A.M.: Este un proiect foarte frumos și mă bucur că îl avem acum. (…) Merge foarte bine și sper să meargă la fel până îl vom pune în funcțiune, pentru că va deschide multe: pe lângă faptul că va elibera din spațiul de care dispune spitalul actual, ca secții care vor rămâne în spitalul vechi, se dezvoltă această parte nouă cu departamente noi, va fi loc de personal nou (…) Merge foarte bine, este în grafic. Se lucrează non-stop. Cred că este primul spital care se face în ultimii mulți ani în Constanța – mă refer de stat, nu privat. (…)
R.: Ați punctat noutățile, pentru viitor care sunt planurile?
A.M.: În primul rând, așa cum discutam mai devreme, o dezvoltare progresivă a acestor departamente noi, care la un moment dat să fie capabile să preia 100% activitatea, ceea ce ar duce la o economisire de costuri, costuri pe care o să le folosim tot pentru spital, astfel încât o să ne lărgească un pic gama de intervenții și ceea ce o să putem face pentru pacienți, lucruri care în alte părți se fac. Vrem să dezvoltăm nu doar departamentele noi, ci și celelalte, pentru a putea fi făcute lucruri mult mai complexe pentru pacienții spitalului public. Din alte puncte de vedere, pe lângă proiectele enumerate, s-a luat în discuție, la un moment dat, să încercăm să împărțim partea de Urgență: apropos de aglomerația și statul în Urgență, oricine o să mă întrebe dacă se va ajunge ca la Urgență să nu se mai stea, și nu vorbesc despre urgențele majore, ci de cele minore, am să răspund că o să se stea. Cum este sistemul la noi, la Urgență, e peste tot. Se stă în urgențele de stat oriunde în lume. Nu ai cum altfel, e volum prea mare de pacienți. Doar să se schimbe adresabilitatea, să se schimbe ceva, adică să înțeleagă omul să nu mai vină pentru orice chestiune care poate fi tratată în altă parte. (…) Oricărui pacient îi aloci timp la Urgență, indiferent că vine pentru ceva minor. Dacă are un istoric medical, cu multe alte patologii, trebuie să te ocupi și de ele – cel puțin să le treci în revistă. (…) Analizele durează. (…) Însă, o urgență majoră nu va sta cu orele. Va fi preluată imediat și tratată.
R.: Pentru ce mai avem medici de familie, atunci? Adică, la o urgență minoră, ai putea să te duci la medicul de familie, însă pe acesta nu îl găsești imediat, așa cum găsești medici la Urgență.
A.M.: Da, așa este. Ar trebui și adresabilitatea la medicul de familie să fie mai ridicată. Dar, sunt medici și medici. Sunt medici de familie care tratează mult înainte să trimită pacientul la spital deoarece consideră că îl depășește. Dar, într-adevăr, primul contact în cazul unei probleme minore ar trebui să fie medicul de familie, medicul de familie să încerce să rezolve și, dacă într-adevăr îl depășește, să trimită pacientul la specialist și abia apoi la Urgență. Sunt lucruri pe care o să le învățăm încet-încet (…)
R.: Pe partea dumneavoastră de activitate, câte intervenții ați avut de la începutul anului până acum? Le mai numărați?
A.M.: Pe laboratorul nou, luna trecută erau deja 50 și ceva de cazuri făcute, din care o treime și stentați – și vorbesc despre pacienți cronici, ceea ce până acum nu aveam posibilitatea. Și acum o avem, printr-o susținere a Consiliului Județean, pentru că fonduri dedicate cronicului – apropo de programul de cronici pe care doresc să îl obținem (buget de la Ministerul Sănătății – n.r.) și o să îl obținem, mai avem o autorizație de obținut, legată de aparat – deci, fonduri dedicate nu avem. Dar, prin Consiliul Județean, printr-o împărțire a fondurilor, reușim să aducem un plus și acestor pacienți. Iar ce înseamnă acutul – nu am o statistică. Sunt foarte multe și a intrat deja într-o rutină ca activitate. (…)
R.: În încheiere: când trebuie să mergem la cardiolog, care sunt simptomele care ar trebui să ne panicheze?
A.M.: Sunt cele două categorii mari de situații: în primul rând, ar trebui să mergem, indiferent de simptome, după o anumită vârstă sau ghidați cumva de analizele pe care ar trebui să le facem anual, de istoricul familial pe care îl are fiecare dintre noi… un prim contact cu medicul de familie, care îți poate recomanda că ar fi bine să consulți și un cardiolog, nu să aștepți simptomele. Aici vorbesc despre una din categorii, (…) iar apoi orice simptom, nu mă refer neapărat la durerea acută în piept, angina pectorală cum o numim, (…), oboseală agravată, variații ale tensiunii pe care le sesizăm, dureri de cap, palpitații. E foarte larg spectrul acesta de simptome, așa că cel mai bine este preventiv. Dar, din păcate, sunt pacienți care au simptome și tot nu merg sau merg târziu. Așa că mai bine mergi, excluzi o problemă (…).
Alexandra CUCU
Interviul integral poate fi urmărit în materialul VIDEO atașat!
