După o vizită de lucru la primele biserici creștine din România, președintele Consiliului Județean Constanța a declarat, pentru Focus Press, că trebuie luate urgent măsuri pentru conservarea acestora. La licitația inițiată pentru realizarea tuturor documentelor necesare obținerii avizelor și autorizațiilor în urma cărora vor fi demarate lucrările de restaurare a bisericuțelor de cretă de la Murfatlar, descoperite în 1957, au fost depuse două oferte, care se află în evaluare.
Ansamblul rupestru de la Murfatlar, ce include prima biserică creștină de pe teritoriul României, este, probabil, unic în lume, fiind alcătuit din mai multe bisericuțe, morminte și galerii săpate în dealul de cretă din apropierea carierei de calcar. Acestea au fost descoperite întâmplător, în 1957, în urma unor lucrări de extindere a exploatărilor de cretă.
În opinia cercetătorilor, complexul a adăpostit prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri din României. Datarea sitului s-a făcut pe baza unei inscripții din naosul uneia din bisericile de cretă: „leat 6500“, adică anul 992. Specialiștii susțin că aici s-au rugat primii creștini din Dobrogea, ei fiind interesați și de faptul că simbolurile creștine descoperite pe pereții bisericuțelor și chiliilor se suprapun cu cele ale altor civilizații: inscripții grecești, runice și glagolice. Semnul crucii, de mărimi diferite, este incizat sau puternic reliefat în toate bisericuțele, simplu sau înscris în cerc. Pe pereți se mai zăresc încă și unele inscripții, dintre care doar una a fost tradusă: „Căci scris este: Bate-voi păstorul și se vor risipi oile“ – Evanghelia după Marcu.
Până acum, au fost descoperite șapte astfel de bisericuțe din a doua jumătate a secolului al X-lea d.Hr., în versantul Dealului Tibișor. Ansamblul monastic de la Murfatlar a funcționat doar circa 50 de ani, iar lăcașele au fost tăiate în masivul de cretă pe rând, în măsură în care cea funcționabilă dădea semne de degradare.
Potrivit reprezentanților C.J.C., Ansamblul rupestru de la Murfatlar este singurul sit de pe teritoriul Dobrogei care are potențialul de a fi inclus în patrimoniul UNESCO.
Până la demararea lucrărilor de restaurare, bisericuțele trebuie să fie urgent conservate
Din păcate, în prezent situl este într-o stare avansată de degradare, nemaifind protejat natural de malul de pământ care îl acoperea.
Joi, 10 iunie a.c., după o vizită de lucru la bisericuțele de la Murfatlar, președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, ne-a declarat că trebuie luate urgent măsuri pentru conservarea acestora.
„Încă o mostră despre cum ne batem joc de averile noastre. Lipsa de conservare, indiferent care sunt pozițiile unora sau altora privind cercetările arheologice, valorile acestora, și a adăpostului minimal m-au lăsat perplex.
Clar trebuie să luăm urgent măsuri pentru conservarea lor. Săptămâna viitoare voi chema toți specialiștii, inclusiv directorii Institutului Național al Patrimoniului, cu care colaborăm, ca să conservăm urgent și apoi vom face și cercetările arheologice, consolidarea, dar în primul rând trebuie luate de urgență măsurile de protecție a bisericuțelor.
Lucrarea este, clar, foarte amplă, trebuie finalizate și cercetările arheologice, pentru că nu s-au terminat, proiectul a fost abandonat încă din 1975, nu a mai fost reluat și nici nu a mai primit atenția care ar trebui să i se dea, dar vom folosi fondurile europene pentru a pune în valoare acest obiectiv“, a declarat Mihai Lupu pentru Focus Press.
Consiliul Județean Constanța va primi 500.000 de euro pentru realizarea documentației tehnico-economice necesare pentru depunerea proiectului de reabilitare și protejare a bisericuțelor de cretă de la Murfatlar, cu fonduri europene.
Fișa de proiect a fost acceptată de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, așa că a fost demarată achiziția serviciilor de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiție „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar“, ce va fi finanțat din fonduri europene în următorul exercițiu financiar.
Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate sau Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție, Proiectului tehnic, Detaliilor De Execuție și a Proiectului pentru obținerea Autorizației de Construire, a documentaţiilor complete necesare depunerii, obţinerii şi predării către C.J.C. a tuturor avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor, au fost depuse două oferte, ale unor asocieri de firme: prima are ca lider pe High Construct Project S.R.L. din Constanța (asociat Tudorel Marius Constantin), iar a doua, pe Restitutio S.R.L. din Ploiești (asociat majoritar Manuela Simina Hoinărescu). Evaluarea ofertelor va avea loc până cel târziu în data de 17 august a.c., ora 18.00.
Valoarea contractului va fi de maximum 2.641.176,47 lei, iar documentele trebuie finalizate în 140 de zile.
Cu mult noroc, ansamblul monahal va fi restaurat până în 2027
Cu această ocazie, se va stabili clar și sursa deteriorării bisericuțelor de cretă: ori efectul de seră creat de cupola din fibră de sticlă ce le protejează de intemperii, ori inflitrațiile de la cariera de calcar din apropiere, de la Canalul Dunăre – Marea Neagră sau de la biserica construită deasupra lor, ori toate acestea. În plus, va fi stabilită soluția tehnică pentru reabilitarea și protejarea ansamblului rupestru.
„În iunie 1957, în timpul lucrărilor de exploatare a cretei în cariera de la Murfatlar, muncitorii aveau să descopere cu surprindere intrarea în una din bisericuțele ce au fost săpate cu aproape 1.000 de ani în urmă, în roca moale de pe versantul nord-vestic al Dealului Tibișir.
Cercetările demarate la scurt timp au dus la identificare de bisericuțe și chilii care corespondau, uneori, prin intermediul unor galerii, locuințe, morminte, toate datând din a doua jumătate a secolului al X-lea d.Hr.
Bisericuțele sunt afectate de infiltrațiile de apă din deal, mai ales în urma ploilor. De asemenea, acoperișul de protecție creează un efect de seră care nu este nici el benefic. Oricum, acesta nu a fost finalizat. Lucrările la construcția de protecție, care ar fi trebuit să imite o mănăstire, au început în anii ’70, aceasta a fost realizată cam jumătate, dar ele nu au mai fost terminate, deoarece nu ar mai fi existat finanțarea necesară.
Este clar că intemperiile, diferențele de temperatură, umiditatea afectează grav bisericuțele din cretă. Este nevoie de un spațiu controlat“, ne-a declarat arheologul Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Consiliul Județean Constanța va trebui să depună proiectul pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a bisericuțelor de cretă până cel mai târziu în 2023. Cel mai probabil, acesta va avea o valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro, iar lucrările ar putea fi finalizate, cu foarte mult noroc, în 2027.
Valentin ISPAS
Citește și:
