În Constanța au fost făcute, de-a lungul timpului, mai multe descoperiri arheologice cu caracter și cu simboluri creștine. Trebuie să ne amintim că vechiul oraș antic Tomis a fost și capitala provinciei Scythia Minor undeva la finalul secolului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea, odată cu adoptarea religiei creștine, după cum relatează cercetătorul științific arheolog Radu Petcu din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
O amuletă de dimensiuni mici, dar cu o valoare impresionantă a fost descoperită în secolul al XIX-lea, pe teritoriul Dobrogei, când avea să se înființeze calea ferată Constanța – Cernavodă. Un cetățean englez pasionat de arheologie a găsit, cu ocazia săpăturilor, un obiect ce avea gravată crucificarea lui Iisus. Dar pentru că nu era confecționată din aur sau din argint, nu a contat pentru căpetenia otomană de la vremea aceea.
Așa se face că englezul respectiv a plecat cu tot cu descoperirea făcută. Astăzi, amuleta se află în colecția British Museum. Obiectul înfățișează în centru răstignirea lui Iisus, cu fața și picioarele întoarse la dreapta. În spate se află crucea în formă de T, sub care se extind brațele fără niciun mijloc de prindere, iar pe fiecare parte stau șase mici figuri drapate, reprezentând cei doisprezece apostoli. Inscripția este deteriorată. Se estimează că amuleta este din secolele III – IV. A fost fabricată dintr-un mineral roșu maroniu (cornelian), folosit în mod obișnuit ca piatră semiprețioasă.
„Tomisul devine și scaun de episcop. Se cunosc foarte bine mai mulți episcopi, inclusiv din scrierile antice, din descoperirile arheologice, unde apar și câteva nume. Poate cel mai important sau cea mai importantă descoperire arheologică în care apare numele unui episcop este Crucea de la Callatis, descoperită undeva în anii 1960. Vorbim despre crucea de mormânt a episcopului ori crucea care comemora trecerea în ființă a acestuia. Am întrebat diverși cercetători din România și din Europa: când devine crucea simbol de marcaj al unui mormânt? Crucea începe să devină de sine stătătoare drept marcarea unui mormânt undeva din secolul al VI-lea, după părerea mea“,ne-a declarat cercetătorul științific Radu Petcu, arheolog al MINAC.
Acesta susține că s-au făcut multe descoperiri arheologice cu caracter creștin în Constanța, deoarece în vechiul Tomis erau opt bazilici. Iar pentru că ne aflăm în apropierea Sărbătorilor Pascale, specialistul ne-a vorbit despre o mică amuletă descoperită de către englezi pe la jumătatea secolului al XIX-lea, care actualmente se află în colecția British Museum. Aceștia au fost angajați de către Imperiul Otoman pentru a construi linia ferată Constanța – Cernavodă. Printre ei, erau și foarte mulți pasionați de istorie, colecționari, pentru că știau că vor găsi ceva aici, cu siguranță.
Astfel, printre multe altele obiecte care au fost descoperite în vechiul Tomis și au luat calea Europei – British Museum, Luvru, precum și alte muzee foarte mari din Europa – se numără și o mică amuletă care avea gravată pe ea crucificarea lui Iisus.
„Este redat personajul Isus în centru, ușor supradimensionat, iar stânga-dreapta sunt cei doisprezece apostoli. Avem de-a face cu una dintre cele mai vechi reprezentări ale crucificării din toată Antichitatea târzie romană. De fapt, din toată Europa, practic, și din tot imperiul. Ulterior aceste reprezentări încep ușor să devină mult mai utilizate. Dar asta începe să se întâmple undeva din a doua jumate a secolului al V-lea și în secolul al VI-lea. Când se dezvoltă foarte bine creștinismul, iar împărații de la Constantinopol deja erau creștini și nu mai încercau prin legile pe care le dădeau să-și combată vechile credințe. Dar, într-adevăr, Tomisul era un centru foarte puternic creștin, care a influențat foarte mult provincia și nu numai provincia, dar a influențat foarte mult și lumea de dincolo de granițele sale. Se cunosc descoperiri în lumea barbară provenite de la Tomis, cum este celebrul disc din argint cu numele episcopului Paternus, descoperit în ceea ce înseamnă teritoriul Ucrainei din zilele noastre“, ne-a mai spus Radu Petcu.
Revenind amuleta care a luat calea Marii Britanii, deoarece așa era legea în vremea respectivă, englezii sau francezii care făceau diverse lucrări aici în Dobrogea, mai ales în Constanța, în momentul în care descopereau câte un lucru se duceau la căpetenia otomană și îi arătau. Doar că aceasta nu era interesată decât de obiectele din aur sau din argint, astfel că multe obiecte importante astăzi pentru noi nu se află în patrimoniul nostru, ci în ale altor țări.
„Știind lucrul respectiv, aceștia plecau cu obiectele, le trimiteau pe calea apei, cum s-a întâmplat cu această amuletă mică. În momentul în care a fost descoperită și a fost studiată, chiar era cea mai veche reprezentare a crucificării din toată lumea romană. Un lucru foarte interesant și, mai ales, descoperit la Tomis. Am discutat tot timpul cu colegii noștri și se pare că Tomisul, cel puțin și pentru perioada romană târzie, când devine capitală de provincie, oferă foarte multe unice. Dacă în perioada păgânismului vorbim de șarpele Glykon, care este unic în lumea romană, iată că și în perioada creștină vorbim de anumite obiecte care sunt unice sau foarte rare în acea perioadă“, a conchis arheologul Radu Petcu.
Loredana MIHAI
Citește și:
