Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) ne surprinde din nou, cu o descoperire arheologică de excepție: o statuetă a zeului Esculap, cunoscut în mitologia greacă sub numele de Asclepios – protectorul medicinei în Antichitate. Dr. Ana Hamat, arheolog în cadrul instituției, ne-a oferit detalii captivante despre această piesă valoroasă, parte din celebrul tezaur de sculpturi de la Tomis.
„Ne bucurăm să vorbim astăzi despre o figură mai puțin cunoscută din mitologia greco-romană, dar extrem de importantă: zeul medicinei. Esculap era fiul lui Apollo și al unei muritoare, ceea ce îl făcea, la rândul lui, muritor. A fost crescut de centaurul Chiron, care i-a transmis tainele vindecării prin plante medicinale. Astfel, a devenit o figură esențială pentru medicina antică, simbolizând vindecarea, cunoașterea și speranța“, a explicat dr. Ana Hamat.
Emblema medicinei moderne – toiagul cu un șarpe încolăcit – este inspirată chiar din simbolul lui Esculap. Conform legendelor, zeul ar fi dobândit cunoașterea tămăduirii după ce a observat cum un șarpe readuce la viață un altul cu ajutorul unei plante.
„Pentru antici, spre deosebire de perspectiva creștină de mai târziu, șarpele nu era un simbol al răului, ci al regenerării și al nemuririi. Schimbarea pielii șarpelui era văzută ca o renaștere“, a adăugat arheologul.
Asclepioanele – primele „spitale“
Templele lui Esculap, numite Asclepioane, funcționau ca centre de vindecare în lumea antică. Cel mai cunoscut se afla la Epidaurus, în Grecia, dar astfel de temple existau în multe orașe din Imperiul Roman.
„Pacienții petreceau noaptea în templu, într-un ritual numit incubatio, iar visele lor erau interpretate de preoți pentru a prescrie tratamentul. Era un amestec de credință, medicină și simbolism. Iar câinii și șerpii – considerați animale sacre ale zeului – aveau roluri importante în procesul de vindecare“, povestește dr. Hamat.
Sculptura de la Tomis
Descoperită în anul 1962, statueta zeului Esculap face parte din tezaurul de sculpturi de la Tomis, fiind una dintre puținele reprezentări ale acestuia găsite pe teritoriul Dobrogei. Deși este parțial deteriorată – îi lipsește un braț – figura poate fi recunoscută ușor prin postura specifică și prezența simbolurilor sacre.
„Este o piesă mică, de aproximativ o jumătate de metru, dar cu o valoare istorică și simbolică uriașă. Prezența ei în Tomisul antic demonstrează că zeul era venerat și aici, ceea ce atestă preocuparea oamenilor din acea vreme pentru sănătate și pentru medicina sacră“, spune Ana Hamat.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța rămâne, așa cum îl descrie cu drag specialistul, „un muzeu cu povești“. Fiecare descoperire aduce la suprafață fragmente dintr-o lume fascinantă, unde zeii mergeau mână în mână cu viața de zi cu zi, iar magia și medicina coexistau armonios.
Loredana MIHAI
