Specialiștii atrag atenția că 8% din populaţie suferă de o afecţiune cutanată cu potenţial precanceros. Prevenţie, informare şi conştientizare. Trei coordonate ce compun traiectoria principală a campaniei anuale de screening Euromelanoma derulate în ţara noastră de către Societatea Română de Dermatologie (SRD), acţiune ce va fi călăuzită anul acesta de sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV” şi ale cărei porţi s-au deschis joi, 12 Mai, 2022.
Societatea Română de Dermatologie continuă seria campaniilor de prevenţie Euromelanoma, proiect demarat în România în urmă cu 8 ani, perioadă în care peste 15.000 de români au beneficiat de consultaţii dermatologice gratuite, iar alte câteva zeci de mii de persoane au fost informate în detaliu asupra riscurilor la care îşi pot expune pielea, dar şi cum se poate preveni apariţia unei afecţiuni cutanate.
Denumită generic „Kilometrajul UV”, campania de prevenţie de anul acesta se va baza pe un studiu clinic realizat de către grupul internaţional Euromelanoma, studiu care relevă faptul că 8% din populaţie suferă de o afecţiune cutanată cu potenţial precanceros. Această amplă analiză ştiinţifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populaţiei , iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane a rezultat o prevalenţă de 8,2% a keratozei actinice (o afecţiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular).
Având ca scop principal determinarea prevalenţei keratozei actinice în rândul populaţiei europene, studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a arătat că între 4,4% şi 13,5% (prevalenţa totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de ţări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vârsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinaţie de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră.
De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi şi independenţi pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescenţă, lipsa aplicării de protecţie solară, petrecerea mai mult de un an într-o ţară mai însorită, vacanţe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezenţa leziunilor de daună solară şi a leziunilor cutanate suspecte.
Nevii displazici sunt aluniţe care au o forma mai mare şi neregulată decât o aluniţă obişnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis şi margini mai deschise, neuniforme. Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de aluniţe şi risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniţă atipică.
Aluniţele atipice NU sunt melanom
Aluniţele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deşi nu toate aluniţele atipice sunt aluniţe precanceroase, pot deveni aluniţe canceroase sau melanom.
Scopul campaniei EMD este de a verifica cu ajutorul dermatoscopului aluniţele (nevii displazici) şi de a îndemna pacienţii să se adreseze medicului dermatolog la prima suspiciune.
„Tratamentul în melanomul cutanat s-a schimbat radical începând cu 2019 şi în ţara noastră, intrând linii noi de tratament cum este cea imunologică şi cea targhetată după mutaţia genetică. De la tratamentul acordat iniţial doar stadiilor de boală metastatică, în prezent tratamentele se fac şi în stadiul III de boală. Studiile în desfăşurare arată că în viitorul apropiat vom acorda tratament şi pacienţilor cu stadiul II de boală, adică melanom nemetastazat” a declarat preşedintele SRD, prof.dr. Călin Giurcăneanu.
La rândul său secretarul general al SRD, dr. Alin Nicolescu a precizat că „a fost dezvoltat Algoritmul pacientului cu melanom pe care vrem să îl propunem colegilor oncologi şi autorităţilor. Pentru a diagnostica tumorilor cutanate nu este suficient să evaluezi originea tumorilor prin biopsie ci trebuie să le diferenţiezi de alte leziuni cutanate, să le cunoşti evoluţia şi tratamentele unanim acceptate în funcţie de stadiul de boală. De aceea, nu este niciun specialist mai îndreptăţit să se ocupe de problemele pielii de la debut până la faza de tratament decât dermatologul„.
Campania evidenţiază principalii factori consideraţi de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat:
– Utilizarea de solare
– Expunere frecventă intenţionat la soare
– Expunere în timpul activităţilor profesionale la soare
– Expunere recreaţională la soare (de exemplu sport sau grădinărit)
– Istoric familial de melanom
Potrivit SRD, campania din acest an, ce poartă sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV” stabileşte o legătură între expunerea cumulativă la radiaţiile UV şi riscul de cancer cutanat şi încurajează publicul să efectueze autoexaminări lunare ale pielii.
Calendarul evenimentelor Euromelanoma prin SRD
12 Mai -29 Iulie: Consulturi în principalele centre dermatologice din ţară (Cluj, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Târgu Mureş, Iaşi, Sibiu, Oradea, Bucureşti – Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Elias, Spitalul Victor Babes, Spitalul Militar)
14 Mai: Maratonul Subcarpaţi Trail Run ediţia a III-a – Cocorăştii Mislii Prahova
14 Iulie: Maratonul – MTB Teleferic Challenge, Poiana Braşov, ediţia a V-a (Parte a RoadGrandtour)
14-21 August: „Asumă-ţi să fii sănătos!” – Litoral 2022 (Vama Veche, Mangalia, Saturn, Neptun, Costineşti) – parteneri UMFCD şi SRE
1-4 Septembrie: Roşia Montana Marathon
A.V.