Dobrogea este una dintre cele mai bogate regiuni ale României din punct de vedere al patrimoniului istoric și cultural, precum și un incontestabil mozaic etnic. În acest peisaj încărcat de vestigii arheologice și de monumente istorice ce datează din diferite secole, Ansamblul Rupestru Basarabi – cunoscut și ca Bisericuțele de cretă de la Murfatlar – se remarcă prin unicitate și fragilitate. Datând din secolul al X-lea, complexul sculptat direct în masivul de cretă reprezintă un tezaur cultural inestimabil, aflat, însă, într-o stare avansată de degradare.
Monument de clasă A, înscris în patrimoniul național și aflat în domeniul public al Județului Constanța, ansamblul este extrem de vulnerabil atât din cauza naturii friabile a rocii (cretă), cât și a intervențiilor necorespunzătoare din anii ’90, care au accelerat procesul de deteriorare.
Eforturi constante pentru salvare: demersuri începute din 2016
Începând cu anul 2016, Consiliul Județean Constanța (CJC) a reluat susținut demersurile pentru salvarea monumentului. Au fost adresate multiple solicitări instituțiilor abilitate – Ministerului Culturii, Institutului Național al Patrimoniului (INP), Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ –, în vederea pregătirii unui proiect cu finanțare europeană.
Tentativele de accesare a fondurilor europene în cadrul exercițiului financiar 2014 – 2020 au fost, însă, blocate, începând cu 2017, de deschiderea unui dosar penal (nr. 8339/P/2016) și de declanșarea unei expertize tehnice, la solicitarea Inspectoratului de Poliție Județean Constanța. Procesul a fost finalizat abia în 2019, printr-un raport care recomanda intervenția urgentă a autorităților și elaborarea unor documentații tehnico-economice complete pentru salvarea sitului.
Proiectul CJC: singura inițiativă aprobată unanim de avizatori
În 2019, CJC a semnat contractul de servicii de proiectare și asistență tehnică. Documentația tehnico-economică – realizată de Asocierea de firme Restitutio SRL – Remon Proiect SRL – a fost finalizată, avizată și recepționată. Aceasta include Studiul de fezabilitate, Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții, Proiectul Tehnic și Detaliile de Execuție, și a obținut toate avizele necesare, inclusiv de la Ministerul Culturii. Lucrările sunt estimate la o valoare de peste 33 milioane de euro.
Aceasta este singura inițiativă publică din România dedicată acestui monument istoric care a primit aviz favorabil unanim din partea instituțiilor de specialitate, devenind un model de bună practică în domeniul patrimoniului arheologic.
CJC nu renunță la realizarea acestui proiect important: Surse de finanțare și următorii pași
În paralel, CJC a depus eforturi pentru identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă. Cheltuielile aferente documentației (aproximativ 300.000 de euro) au fost deja rambursate, prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014 – 2020.
Ulterior, proiectul a fost propus spre finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021 – 2027, însă valoarea sa depășește plafonul eligibil. În consecință, cea mai viabilă soluție a devenit includerea în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, gestionat de Compania Națională de Investiții (CNI).
În acest sens, la sfârșitul anului 2022, CJC a transmis solicitarea oficială către CNI care, ulterior, în luna februarie 2023, a confirmat includerea proiectului pe lista sinteză a subprogramului „Alte obiective de interes public sau social“.
În perioada 2023 – 2024, CJC a transmis întreaga documentație tehnico-economică, avizele, autorizația de construire și devizele financiare. Însă, în lipsa unor răspunsuri concrete din partea CNI, CJC a fost nevoit să prelungească valabilitatea autorizației de construire.
CJC, solicitare oficială către Ministerul Dezvoltării
În primăvara anului 2025, CJC s-a adresat oficial Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, solicitând sprijin pentru identificarea unei surse de finanțare, fie prin bugetul național, fie prin programele gestionate de minister sau prin CNI.
Un monument unic, în pericol: timpul nu mai are răbdare
Ansamblul Rupestru Basarabi – Murfatlar este un monument de o unicitate incontestabilă în peisajul istoric al Europei de Sud-Est. Vorbim de refugiul monahal și spațiul liturgic al primelor forme de creștinism din regiune. Din nefericire, ansamblul sculptat în cretă este condamnat la pieire, dacă nu se va interveni curând.
Iar proiectul Consiliului Județean Constanța, aprobat unanim de experți, reprezintă singura șansă reală pentru conservarea și punerea în valoare a acestui loc de patrimoniu. Dar dacă lucrările nu sunt demarate curând, riscul de colaps este iminent.
Loredana MIHAI
