Pe strada Nicolae Titulescu din Zona Peninsulară respirăm istorie. Este o arteră plină de povești despre trecutul urbei, care se reflectă prin bogăția arhitecturală și eclectismul urbanistic. Deși dinspre Piața Ovidiu clădirile, parte din ele monumente istorice, nu se văd, deoarece în perioada comunistă au fost construite mai multe blocuri, ele și-au păstrat splendoarea de altădată.
Modernizarea Zonei Peninsulare începea către sfârșitul secolului al XIX-lea. Odinioară, strada Nicolae Titulescu făcea legătura între forul central și Bulevardul Elisabeta. În prezent, câteva dintre imobilele istorice se află în plin proces de reabilitare, unele fiind deja consolidate, pe când altele „se bat“ cu timpul nemilos, pentru a rămâne în picioare.
Pe strada Nicolae Titulescu (în perioada interbelică str. Lascăr Catargiu), la numărul 3, vizavi de Casa Albert Theiler și de Casa cu lei, descoperim o vilă în stil neoromânesc, construită în anii 1920. Este vorba de Casa Brâncovenească, care este scoasă la vânzare, pentru suma de 380.000 de euro, mai puțin decât în trecut, când putea fi achiziționată la puțin peste jumătate de milion de euro, respectiv 550.000 de euro.
Imobilul, construit în anul 1920, dispune de nouă camere și patru băi, dispuse la demisol, parter, două etaje și pod. Este renovată, dispunând de toate condițiile, în interior predominând lemnul.
„Clădirea pare să fie ridicată după finalizarea lucrărilor la Palatul Comunal (1922, astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie), amintind de stilul neoromânesc (neobrâncovenesc) atât de pregnant al palatului. De altfel, arhitectul de atunci, Victor Ștefănescu, devenise «arhitectul de casă» al Constanței, supervizând diverse alte proiecte importante: Muzeul de Geologie din București, Palatul Artelor din Parcul Carol, clădirea Muzeului Ion Jalea sau chiar Moscheea Carol I din Constanța. Putem presupune că Ștefănescu ar fi putut fi implicat și în proiectarea clădirii de față, ea fiind, totuși, evident integrată planului urbanistic definit de moschee și de actualul Muzeu de Istorie“, relata regretata Doina Păuleanu în „Constanța, aventura unui proiect european“ și „Constanța 1878-1928 – Spectacolul modernității târzii“.
Fotografiile de epocă ne înfățișează vila neoromânească drept capăt de perspectivă al fostei străzi Lascăr Catargiu, calcanul vestic al imobilului fiind deseori reprodus în vederile vremii. Imobilul se regăsește în imediata apropiere a unor clădiri emblematice a Constanței Peninsulare, ca Hôtel d’Angleterre (Regina / Intim), Cabaretul Britannia cu Hotel Metropol, Geamia Carol I, Biserica „Sf. Anton de Padova“ a Parohiei romano-catolice din Constanța şi Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Petru și Pavel“.
Loredana MIHAI
