Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat Focus Press, despre Legile Justiţiei, despre SIIJ, despre activitatea DNA, dar şi despre Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV). „Nu mai este cazul să avem MCV”, a afirmat ministrul.
Vorbind despre modificări legislative pe partea de mediu, Stelian Ion a reamintit iniţiativa prin care se doreşte înfiinţarea unei structuri specializate, care să investigheze infracţiunile în legătură cu mediu. „DNA ar urma să preia partea de infracţiuni grave”, a mai spus Stelian Ion. Tot despre DNA, acesta a afirmat: „Are un rol pozitiv şi trebuie susţinut cu toată puterea”.
Întrebat cum apreciază activitatea DNA Constanţa, ministrul a declarat: „În general, DNA Constanţa a avut o activitate bună, dar nu vreau să fac referiri la anumite structuri de parchet; am vorbit de DNA în general, la nivel central. Însă ştiu că sunt procurori bine pregătiţi. Ştiu însă că este şi o aşteptare foarte mare dinspre cetăţeni către DNA, inclusiv către DNA Constanţa. Mai grav este – am să aduc eu subiectul în atenţie, nu ştiu dacă îl aveaţi printre întrebări: dar după ce statul român face eforturi foarte mari, după ce face anchete costisitoare, care durează ani de zile, după ce urmează procese şi se pronunţă hotărâri definitive în dosare importante, iată că avem personaje care reuşesc să se sustragă acestor hotărâri judecătoreşti de condamnare şi au găsit nişte portiţe prin care pleacă din ţară, fug din ţară şi reuşesc chiar să îşi modifice medepse, să îşi comute pedepse. Mecanismul acesta nu este deloc în regulă şi am avut mai multe discuţii, inclusiv cu doamna ministru al Justiţiei din Italia. Din păcate, mai mulţi compatrioţi de-ai noştri, inclusiv constănţeni, şi-au găsit acolo refugiul şi îli caută scăparea. Nu este în regulă; legislaţia din Italia, în urma semnalelor e care le-am transmis şi noi, în mod repetat, a fost modificată în sens pozitiv, în sensul în care nu-ţi poţi stabili legăturile de rezidenţă decât după un anumit număr de ani, adică nu mai poţi susţine, peste noapte, că eşti rezident în Italia şi că mai bine ispăşeşti pedeapsa în Italia, nu în România. Situaţii de acest gen nu avem doar cu Italia, ci şi cu alte state. Ministerul Justiţiei are un departament foarte puternic şi foarte bine pus la punct, care face în aşa fel încât toate cererile de extrădare, toate solicitările să fie făcute temeinic, la timp, să nu se piardă nici o oportunitate. Însă, există nişte proceduri care presupun legătură directă între instanţe, nu este mediat de minister, iar ministerul nu are, cel puţin pe mandat european de arestare – care nu presupune doar arestarea, ci şi punerea în executare –, pe această procedură ministerul nu are un rol activ, pentru că dacă ar fi avut un rol activ, dat de lege, poate că lucrurile ar fi stat altfel. Dar şi instanţele din România fac tot posibilul să readucă aceşti oameni, prin cereri făcute la timp. Nu am observat până acum un caz în care o instanţă să nu fi trimis solicitările la timp. Se fac la timp, dar, iată, sunt unele lucruri care nu mai ţin de noi, ţin de alte state. (…)”
Rep.: Este surprinzător cum aceşti oameni (exemplu: Sorin Strutinsky – n.r.) reuşesc să fugă, când se ştie că există o condamnare…
S.I.: Una dintre probleme este şi durata procesului, pentru că, dacă procesele durează mult, nu poţi impune la nesfârşit măsuri preventive. Nu poţi să îl ţii nici arestat, că poate instanţa o să îi dea o achitare; nu poţi să îl ţii nici sub control judiciar, pentru că la un moment dat te opreşte Constituţia, mai mult de 180 de zile…, uneori nu ai elemente concrete, ai doar teama ca el să nu plece. Avem însă nişte mcanisme europene care trebuie să funcţioneze mai bine şi există aceste mecanisme de cooperare judiciară care de foarte multe ori, în 90% sau poate 95% din cauze funcţionează. Dar sunt câteva persoane şi câteva cauze celebre – e de ajuns să existe aceste cauze şi se creează impresia că nu funcţionează foarte bine mecanismele de cooperare judiciară şi aşa mai departe. Pe această chestiune a cooperări judiciare am simţit nevoia unei întăriri a acestei forme de cooperare şi am propus şi s-a acceptat numirea unui magistrat de legătură cu Italia. Cred că este important ca acolo unde avem şi noi mulţi cetăţeni – şi în Italia avem foarte mulţi cetăţeni – să avem şi magistrat de legătură, care poate facilita anumite lucruri. Sunt şi probleme pe care le au românii noştri din Italia acolo, iar magistratul de legătură poate avea o implicare în aceste situaţii. Şi în Spania avem foarte mulţi români şi pe viitor am în plan să propun şi acolo. Este vorba şi despre buget, este un efort bugetar, e adevărat, dar eu cred că merită ca în aceste state unde avem mulţi români să avem şi magistraţi de legătură.
Rep.: Magistrat care să stea acolo (în Italia, Spania ş.a.m.d)?
S.I.: Da, ei stau acolo, au sediu fie la Ministerul Justiţiei din acel stat, pot avea birou şi la ambasada noastră de acolo şi e foarte important să cunoască lucrurile de acolo, pentru că altfel se duce magistratul de legătură şi se interesează de un caz, de o extrădare de exemplu (…)
Interviu integral:
A.C.
