Cei aproximativ 100 de muncitori cazați în căminele Șantierului Naval Mangalia au rămas fără curent, după ce reprezentanții furnizorului de energie au sistat furnizarea curentului prin deconectarea căminelor respective de la rețeaua electrică, din cauza neplății facturilor restante.
Măsura a venit în condițiile în care compania este în insolvență și este înglodată în datorii, iar salariații nu și-au mai primit drepturile bănești din luna decembrie, când au primit doar jumătate de salariu.
”Căminele au fost reconectate seara târziu, după ora 22:00, când o echipă, după ce a fost plătită jumătate din suma restantă. A fost semnat un angajament de plată că într-o săptămână va fi plătită și diferența. Sunt câteva sute de salariați cazați, e adevărat că nu mai sunt ocupate chiar toate spațiile, pentru că mulți au plecat. dar sunt destul de mulți cei care locuiesc acolo.
Factura la curent este destul de mare, de circa 200 de mii de euro, adică în jur de un milion de lei. Astfel de situații se pot repeta, pentru că în momentul în care vor fi livrate cele două nave aflate acum în lucru vor fi încasați banii, vor fi plătite diferențele salariale, va fi plătită și diferența la factură, dar între timp vin alte facturi, pentru că în fiecare lună, dacă societatea nu produce, se vor aduna alte facturi și nu vor fi bani nici pentru salarii, nici pentru utilități.
Riscul ca noi să rămânem pe întuneric și fără bani este unul major. Dacă aseară cineva ne-a dat semnalul că se stinge lumina”, ne-a declarat Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Navalistul.
Între faliment și mize geopolitice
În februarie 2026, tabloul financiar este dezolant. Datoriile șantierului au depășit pragul de 160 de milioane de euro, o cifră care crește lună de lună, devorând lent valoarea de lichidare a activelor. Conflictul dintre statul român, care deține pachetul majoritar de 51%, și grupul olandez Damen, administratorul operațional până la declanșarea crizei, s-a transformat dintr-un parteneriat strategic într-un război de uzură prin tribunale. În timp ce statul acuză o gestiune defectuoasă, olandezii invocă nerespectarea clauzelor contractuale care le garantau controlul managerial, lăsând șantierul într-un blocaj administrativ ce a împiedicat până acum numirea unui administrator special stabil.
Supraviețuirea la scară mică
În prezent, viața pe șantier se rezumă la „respirație asistată”. Activitatea de construcție de nave noi, inima care pompa viață în economia locală, este practic sistată. Muncitorii supraviețuiesc din proiecte de reparații navale de mică anvergură, contracte care reușesc cu greu să acopere salariile curente, dar care sunt insuficiente pentru a genera profitul necesar acoperirii creanțelor istorice. Deși administratorul judiciar a încercat recent să propună vânzarea în bloc a activului către un nou investitor, lipsa de cvorum la adunările creditorilor a amânat din nou un verdict clar, prelungind incertitudinea.
Investitori la orizont și colacul de salvare „SAFE”
Nume mari din industria de apărare și navală, precum gigantul german Rheinmetall sau grupuri din Italia, Turcia și Coreea de Sud, au tatonat terenul. Miza este uriașă: capacitatea imensă a șantierului de a găzdui proiecte militare și structuri offshore.
Guvernul mizează acum pe mecanismul european SAFE (Security Action for Europe) ca pe o ultimă soluție de salvare. Planul prevede construirea a două nave de patrulare de tip OPV (Offshore Patrol Vessel) direct la Mangalia, o investiție de sute de milioane de euro menită să protejeze perimetrele gazifere din Marea Neagră. Însă scepticii avertizează că, fără un investitor privat cu putere financiară și fără o restructurare profundă, șantierul riscă să nu poată respecta termenele strânse impuse de partenerii europeni.
D.A.
