După 13 ani de la comiterea unor fraude cu fonduri de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură și unsprezece ani de la trimiterea în judecată a unor „băieți deștepți“, pentru aceste fapte, iată că a venit și momentul ca procesul penal să înceteze. De ce? Pentru că faptele s-au prescris după ce procesul a fost tărăgănat ani la rând. Faptele datează din 2012, făptașii au fost trimiși în judecată doi ani mai târziu, în 2014, iar de atunci justiția nu a reușit să-i pună la punct pe cei cinci inculpați care, acum, răsuflă ușurați că au scăpat de răspunderea penală.
În 2014, procurorii DNA Constanța au trimis în judecată mai multe persoane, unele dintre ele în stare de arest, printre care s-au numărat Răzvan Alexandru Ionescu, consilier superior în cadrul APIA Constanța, Mihai Ionuț Valentin, funcționar public în cadrul APIA Hârșova, Marian Vrânceanu, secretar al Comunei Ciobanu, Adrian Iacobescu şi Claudiu Iacobescu, persoane fără calitate specială.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în cursul anului 2012, inculpații Ionescu Răzvan Alexandru Ionescu, Adrian Iacobescu și Claudiu Iacobescu au constituit un grup infracțional organizat, cu scopul comiterii mai multor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar și de înșelăciune, grupare la care au aderat, ulterior, și Mihai Ionuț Valentin, respectiv Marian Vrânceanu.
Gruparea a fost condusă de către Răzvan Alexandru Ionescu care, în virtutea funcției sale, deținea informațiile privind suprafețele de teren pentru care se puteau solicita subvenții, în sensul că nu fuseseră introduse la plată.
În principiu, cei doi Iacobescu aveau sarcina de a racola persoane cu statut social modest, care să fie folosite pentru formularea cererilor unice de plată, și de a falsifica adeverințele din care să rezulte că aceste persoane exploatau teren în județul Constanța, dar și de a retrage sumele de bani plătite în contul acestora.
Persoane cu situație precară, recrutate și scoase la înaintare
În realitate, presupușii fermieri erau persoane fără adăpost, provenite din centrele de plasament, racolate și folosite de funcționarul respectiv numai pentru a obține ilegal fonduri, pe baza unor documente falsificate, în numele persoanelor respective, acte ce atestau că aceștia dețineau și lucrau terenuri agricole. De asemenea, inculpatul Răzvan Alexandru Ionescu afla datele când în conturile falșilor fermieri erau virate subvențiile de la bugetul de stat și comunica aceste aspecte coinculpaților Adrian Iacobescu și Claudiu Iacobescu, pentru ca aceștia să poată retrage în numerar sumele respective.
Lui Ionescu îi revenea și sarcina de a completa cererile și celelalte formulare necesare obținerii subvențiilor de la bugetul UE și de la bugetul național. Mai mult, acesta avea sarcina de a împiedica descoperirea activității infracționale, prin folosirea unor adeverințe care să prevină efectuarea unor controale în teren ori prin completarea, în funcție de necesități, a unor formulare de modificare sau de retragere a suprafețelor ori de transfer a exploatației.
Toată această schemă elaborată a fost de natură să asigure succesul operațiunii frauduloase, păgubitoare pentru bugetul general al Uniunii Europene și pentru bugetul de stat, dar și să diminueze descoperirea ei și tragerea la răspundere penală a autorilor.
Acorduri de recunoaștere a vinovăției
Pe lângă cei enumerați, au mai fost cercetați Laura Șerban, Petru Sorin Lemnaru, Ioan Suciu și Marian Ene, care au încheiat cu procurorii acorduri de recunoaștere a vinovăției. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat, în cursul urmăririi penale, că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.211.048,18 lei (713.566,26 euro).
Dosarul a fost plimbat între instanțe, apoi a „poposit“ pe rolul Tribunalului, în faza de rejudecare, până când a fost invocată intervenția prescripției.
Astfel, la ultimul termen, din data de 30 aprilie, instanța de fond a decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii răspunderii penale a faptelor.
Urmează ca procesul să continue numai pe latură civilă, întrucât APIA are de recuperat prejudiciul.
Hotărârea instanței nu este definitivă, însă este greu de crezut că o poate cineva răsturna în condițiile în care faptele reținute în sarcina inculpaților s-au prescris.
Daniel ALBU
