Frigul poate determina precipitarea apariţiei unor boli cardiovasculare majore precum infarctul miocardic acut, accidentele cerebrale vasculare, agravarea fenomenelor de angină pectorală, crize hipertensive şi decompensarea insuficienţei cardiace.
Temperaturile scăzute, frigul umed şi vântul sunt factori solicitanţi ai aparatului cardiovascular care pot provoca modificarea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace, în special pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (coronarieni cu sau fără infarct miocardic, valvulari, hipertensivi, insuficienţă cardiacă de diverse grade), aflaţi în diverse stadii de boală.
Mecanismul de adaptare la aceste condiţii exterioare constă în constricţia (îngustarea) vaselor de sânge atunci când temperaturile scad, pentru a conserva căldura şi a menţine constantă temperatura corpului.
O dată cu îngustarea spaţiului prin care curge sângele, presiunea acestuia creşte şi apare riscul producerii unui atac de cord fatal, a unui accident vascular cerebral, a unei crize hipertensive sau a agravării insuficienţei cardiace.
Persoanele cele mai expuse la acest risc sunt cele cu hipertensiune, precum şi bolnavii cu angină stabilă sau infarct de miocard în antecedente. Astfel, scăderea temperaturii poate provoca o creştere a numărului de atacuri de cord.
România este sub influența vortexului polar care adus la ger și ninsori, iar medicii avertizează asupra problemelor de sănătate care pot apărea.
Medicul Tudor Ciuhodaru, trage un semnal de alarmă. Potrivit medicului, „frigul creşte riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero. Nu neglijați aceste simptome. Poate fi vorba de infarct”.
Potrivit acestuia, există câteva simptome pe care trebuie să le luăm în calcul pentru a ne da seama dacă am suferit un infarct.
„1. durere precordială „clasică” : durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute.
2. Nu subevaluați posibilitatea de a avea infarct atunci când aveți doar aceste simptome nespecifice care „D.O.R”: D (igestive), O (steo-articulare), R (espiratorii):
a) Digestive: greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice, considerate consecinţa unor excese alimentare sau afecţiuni digestive
b) Osteo-articulare: disconfort sau dureri cu alte localizări: la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare.
c) Respiratorii : senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort”, explică medicul Tudor Ciuhodaru.
Cei mai afectaţi de temperaturile siberiene sunt, potrivit medicului, bărbaţii de 40-50 de ani, sedentari, ce fac efort fizic în frig (curăţă maşina sau strada de zăpadă) la primele ore ale dimineţii.
Lor li se adăugă fumătorii, diabeticii şi cei cu valori mari ale colesterolului precum şi cei supraponderali sau cu patologie cardiovasculară cunoscută.
„Orice întârziere a diagnosticului şi tratamentului poate fi letală. Chiar dacă nu sunteţi sigur că aveţi simptomele unui infarct miocardic este bine să consultaţi un medic. Evitați automedicația. Terapia după ureche în infarct este letală”, a concluzionat medicul.
A.V.
Citește și:
