Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, în urmă cu un an, o excepție de neconstituționalitate privind art. 164 alin. 1 din Codul Civil, cu privire la persoanele aflate sub octotire judecătorească, cele fără discernământ. Numai că acest demers a produs efecte grave în actul de justiție, iar cei afectați sunt chiar cei la care se referă articolul respectiv, persoane care cu probleme psihice, cum ar fi Alzheimer și alte afecțiuni similare, dar și aparținătorii.
Prin declararea neconstituționalității articolului 164 din Codul Civil, s-a creat un vid legislativ, iar instanțele au suspendat aproape toate procesele aflate pe rol, privind persoanele fără discernământ. Efectele sunt diverse, însă cel mai important este faptul că persoane cu astfel de afecțiuni se confruntă, de exemplu, cu imposibilitatea de a primi pensii, până la remedierea deficienței legislative.
Context
Articolul declarat neconstituțional, 164 alin.(1) din Codul civil, are următorul cuprins: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească”.
În urma deliberărilor, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.164 alin.(1) din Codul civil sunt neconstituționale.
În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reținut, în esență, că ”măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească prevăzută de art.164 alin.(1) din Codul civil nu este însoțită de suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceasta nu ține cont de faptul că pot exista diferite grade de incapacitate și nici de diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pentru o perioadă determinată de timp și nu este supusă unei revizuiri periodice”.
Prin urmare, Curtea a reținut că orice măsură de ocrotire trebuie să fie proporțională gradului de capacitate, să fie adaptată la viața persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp, să fie revizuită periodic și să țină cont de voința și preferințele persoanelor cu dizabilități.
Ce spun avocații, cei care se confruntă cu astfel de cazuri
Pentru a sublinia efectele negative ale acestui vid legislativ, creat după publicarea deciziei CCR, am consultat mai mulți avocați din Baroul Constanța. Iată opiniile acestora:
Avocat Bucur Ana Maria: ”Deoarece Curtea Constituțională a declarat ca prevederile art 164 Cod Civil sunt neconstituționale, instanțele investite cu soluționarea cererilor privitoare la punerea sub interdicție a persoanelor lipsite de discernământ nu au temei legal pentru a soluționa cererile. În prezent, dosare care trebuiau soluționate au fost amânate pana în octombrie, în speranța că legiuitorul va acoperi vidul legislativ creat. Din păcate, până la soluționarea legislativă, persoanele lipsite de discernământ nu pot avea numiți tutori cu concepute în administrarea bunurilor acestora, inclusiv drepturile de pensie”.
Avocat Gabriel Grigore: ”Prin DECIZIA Nr.601 din 16 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.164 alin.(1) din Codul civil s-a constatat că dispozițiile art.164 alin.(1) din Codul civil sunt neconstituționale. Ca urmare a neconstituționalității, Parlamentul trebuia să modifice acest articol în sensul celor menționate în decizie, respectiv al motivelor pentru care instanța poate să pună sub interdicție o persoană și durata acestei măsuri.
În instanțele de judecată, procesele având că obiect punerea sub interdicție se amână (cred că există și o îndrumare a curților de apel) până când se va modifică Codul Civil, ceea ce înseamnă, de fapt, blocarea acestor procese și nerezolvarea problemelor cetățenilor. Există uneori situații de urgență care cu greu pot fi rezolvate de cei care au în îngrijire persoane care suferă de diferite boli psihice și care nu mai pot avea grijă de ele, în sensul că nu mai pot să își gestioneze bunurile și veniturile”.
Aocat Eduard Niță: ”Efectele deciziei se produc doar pentru viitor, deci nu au efecte asupra hotărârilor rămase definitive, însă așa cum a subliniat în nenumărate ori CCR, deciziile sale se aplică obligatoriu și cauzelor pendinte, adică în curs de judecare, la fel ca și celor care se vor judeca în viitor.
De asemenea, potrivit Art. 147, alin. 1 – Deciziile Curţii Constituţionale: ”Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Avocat Emil Mihai Tatu: ”Dispozițiile art. 164 Cod civil au fost declarate neconstituționale pe 27 ianuarie 2021, fiind publicată decizia în Monitorul Oficial. În mod normal, potrivit Constituției, în termen de 45 de zile, Parlamentul avea timp să modifice aceste dispoziții care au fost declarate neconstituționale, dar nu s-a întâmplat acest lucru, prevederile au fost suspendate de drept, din momentul în care s-a publicat decizia de neconstituționalitate. Ea conține niște argumente valide pentru care ar trebui să fie modificat Codul civil, în condițiile în care nu există suficiente garanții pentru persoanele împotriva cărora se iau astfel de măsuri, în ceea ce privește diferitele grade de dizabilitate, termen de incapacitate, termenele pentru care se aplică o astfel de măsură de interdicție, însă, în momentul acesta, având îmn vedere lentoarea legislativă specifică României, care nu s-a schimbat, se pare, nici cu noua legislatură, ne aflăm într-o situație în care aparținătorii unor astfel de persoane nu pot administra bunurile celor care nu sunt în măsură să și le administreze singuri, pentru că sunt lipsiți, efectiv, de mijloacele prin care să poată să pună sub interdicție care, de fapt, este o măsură de protecție, persoane care nu pot să aibă grijă de ele însele. Vom vedea ce se va întâmpla, așteptăm Parlamentul să legifereze și să modifice Codul civil”.
Așa cum se știe, Codul civil consacră ocrotirea persoanei și a bunurilor acelei persoane care nu mai are discernământul necesar pentru a se ocupa singură de acestea, dar, în acest moment, această ocrotire pare să fie pusă în standby, tocmai din cauza unor deficiențe care, în cele din urmă, produce efecte negative tocmai în detrimentul acelor persoane care trebuie ocrotite.
Daniel ALBU
