După desființarea Secției Speciale, Camil Manea ar putea reveni la conducerea DGA Constanța, dacă nu iese la pensie

0
3034

După adoptarea de către Guvern, a proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), denumită și ”Secția Specială”, urmează ca acestă să fie trimis în Parlament pentru a fi votat în procedură de urgență. Cum ministrul Justiției, Stelian Ion, abia așteaptă să intre în vigoare acestă lege, totul e o chestiune de timp.

Întrebarea este ce se va întâmpla cu acei anchetatori care activează în cadrul acestei unități de parchet. Așa cum se știe, aici sunt și persoane din Constanța, destul de cunoscute. O amintim aici pe Adina Florea, adjunctul Secției Speciale, fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și comisar-șef Camil Manea, fost șef al Direcției Generale Anticorupție Constanța și fost adjunct al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța. În afară de cei doi, în aceeași Secție Specială a mai activat și procurorul Silviu Ciocoiu, fost procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța – Secția maritimă și fluvială. Ciocoiu a promovat, recent, examenul pentru intrarea în Inspecția Judiciară.

Nu se știe ce planuri are Adina Florea, dacă revine la Parchetul Curții de Apel, însă Camil Manea se gândește dacă iese la pensie sau revine la DGA.

Potrivit legislației, în situația de față, toți se întorc de unde au venit. Eu, spre exemplu, mă pot întoarce la Anticorupție la Constanța. Nu știu exact, mai durează ceva timp, urmează să se supună la vot în Parlament, promulgarea de către președinte, publicarea în Monitorul Oficial etc. Mă pot întoarce la DGA sau pot ieși la pensie la fel de bine. Pentru ce aș mai rămâne, din moment ce aș lua aceiași bani? Să vedem, încă nu m-am gândit ce o să fac”, a declarat, în exclusivitate pentru ”Focus Press”, comisar-șef Camil Manea.

Ce prevede proiectul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care ar urma să fie adoptat de guvern și trimis apoi Parlamentului:

Ce prevede acest proiect de desființare a SIIJ

“Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.

(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.

(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.

(5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.

(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.

(2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

(3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.

Art. 3. – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 4 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare”.

Daniel ALBU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.