Aş avea multe de spus despre mulţi dintre candidaţii anunţaţi pentru localele din acest an (sau de la anul); mă surprinde la unii dintre ei, pe care de altminteri îi consideram oameni cu capul pe umeri, desigur, cu defecte, cu plusuri şi minusuri, cum se lasă conduşi de sfătuitori care par să se inspire din filmele americane despre alegeri la care ne uitam acum mulţi anişori.
Totuşi, prestaţia candidaţilor pe Facebook le arată o anumită latură pe care nu ar trebui să o minimalizăm sau să o trecem doar la categoria „erori ale echipei de campanie”. Dacă nu-ţi alegi corect echipa de campanie ori dacă îţi dai ok-ul pe un mesaj/postare tembelă, atunci nici pe tine, dragă candidat, nu te duce tărtăcuţa. Te influenţează partidul, te influenţează colegii de partid, îţi spun ei că e bine să transmiţi mesaje care nu te reprezintă? Nu am să intru în teorii despre cum se face o campanie electorală, care e reţeta bla-bla-bla, pentru că nu există o reţetă universal valabilă, însă există câteva chestiuni de bun simţ: ce postează echipa de campanie în contul candidatului trebuie să îl reprezinte pe respectivul, să corespundă cât de cât cu individul în cauză. Adică, nu poţi să spui: el e mărul cel verde, când candidatul e, de fapt, ardei kapia – înţelegeţi ce zic? Nu pretindeţi că sunteţi Albă ca Zăpada dacă voi sunteţi pitici; să ştiţi că şi piticii au farmecul lor, trebuie doar ca echipa de campanie să fie suficient de inspirată încât să arate cât de mişto e să votăm un pitic la primărie.
O altă chestiune: cât de (ne)inspiraţi sunt postacii/echipele candidaţilor? Am să exemplific cu Eforie, că mă uitam şi mă cutremuram! Avem aşa: candidatul PNL Robert Şerban şi candidata PSD Virgina Uzun. O zic din capul locului: cele mai mari şanse le are Şerban, e limpede. Chiar şi aşa, este ceva care arată că, atunci când ajungi pe o funcţie, ceva se scurtcircuitează. Domnul amabil şi stimabil de acum câţiva ani a acceptat ca echipa de susţinători să posteze o adevărată odă închinată conducătorului care face şi drege, iar pentru că face – naşte invidii… Aşa o fi!, dar chiar era nevoie de postări de genul „şefu’, ai o scamă, minunatule, preţiosule, nemaipomenitule, că ca tine nu găsim”?! Alo, Zeus, coboară cu picioarele pe pământ, că faza asta probabil că mai ţine până tura viitoare de alegeri sau până când apare un contracandidat cu adevărat serios. Şi mai e ceva: Şerban e convins că mai câştigă un mandat – de aia nici nu-i pasă cât de proaste sunt postările la care fac referire.
Trec la Virginia Uzun. Aici, metehnele vechi ale unora de la Eforie dau din nou lovitura: de pe un cont al cuiva care susţine că e din Bucureşti apare o postare cum că a venit la mare, în vacanţă, şi că regretă că a ales Eforie, pentru că aici e nasol, sunt drumuri neasfaltate, e praf şi e câh, sunt lucrări începute în toiul verii şi neterminate, turistul e deranjat de asta etc. Comentariul a fost lansat pe un grup Facebook Eforie. Dacă ai curiozitatea să verifici contul de pe care s-a scris, observi că, în afară de precizarea că e din Bucureşti, nu prea există poze ale unei persoane reale, în schimb, dă share la tot ce a postat Virginia Uzun, inclusiv la portretul de familie prezentat de curând de candidata PSD. Şi-acum, se naşte întrebarea (mea): atât puteţi sau atât de sărman cu duhul vă credeţi electoratul? Chestiunile descrise mai sus nu sunt nici măcar gafe, sunt ceva ce nu ştiu cum să etichetez momentan, dar arată cât de nepregătiţi sunt candidaţii şi cât de puţină importanţă dau campaniei electorale. Adică, o fac de maniera – hai că merge şi aşa, alegătorii sunt suficient de radicalizaţi încât să aleagă pe X sau Y, indiferent de prestaţie. Bine, dar cu cei nehotărâţi ce-aţi făcut? P-ăia nu vrea nimeni să-i convingă sau vă convine să stea acasă?
Alexandra CUCU
