Luna decembrie reprezintă pentru firme încheierea socotelilor pentru anul care tocmai se sfârșește. Doar că, așa cum se știe, multe societăți și-au tras obloanele din timp. Cele mai multe și-au declarat falimentul. Întrebarea este: ce pot face salariații acestor societăți intrate în faliment, mai ales dacă au salarii restante.
În 2025, în România, mii de firme au înregistrat dizolvări, suspendări sau dificultăți. Au fost înregistrate peste 17.000 de dizolvări numai în primele 4 luni, peste 13.000 de suspendări până în august, iar peste 155.000 de companii se aflau în dificultate la început de an, arătând o tendință de creștere a numărului de afaceri închise sau în impas, în special în comerț, construcții și servicii, potrivit datelor Oficiului Național pentru Registrul Comerțului (ONRC) și analizelor economice care confirmă aceste informații.
În acest context vorbim despre zeci, chiar sute de mii de salariați aflați în dificultate, tot mai vulnerabili din cauza întârzierilor la plata drepturilor și a incertitudinii privind viitorul profesional.
Numărul tot mai mare de companii care își declară insolvența sau intră în faliment pune presiune crescută pe salariații rămași fără loc de muncă și fără perspective clare privind recuperarea drepturilor salariale.
În acest caz se ridică întrebarea: Ce poate face un fost salariat când firma intră în faliment și are salarii neplătite?
Pentru a afla răspunsul, l-am consultat pe avocatul Cătălin Niță din Baroul Constanța, specialist în Dreptul Muncii.
”Există două instrumente: procedura insolvenței și Fondul de Garantare pentru plata creanțelor salariale. În insolvență, administratorul sau lichidatorul înscrie datoriile salariale în tabelul de creanțe. Salariații primesc prioritate la distribuirea banilor obținuți din vânzarea activelor.
Dacă activele nu sunt suficiente, intervine Fondul de garantare, care poate plăti până la trei salarii medii brute pentru fiecare salariat. Procedural, salariatul verifică deschiderea insolvenței, depune declarația de creanță și apoi completează documentele pentru Fond. Dacă lichidatorul refuză o creanță, salariatul o poate contesta în instanță. După închiderea procedurii, dacă există persoane vinovate și prejudicii rămase, se pot analiza acțiuni împotriva administratorilor. Combinarea celor două mecanisme permite recuperarea unei părți importante din drepturile salariale, ne-a declarat avocatul.
În ultimele luni, sindicatele și specialiștii în dreptul muncii au atras atenția asupra situației critice în care se află personalul angajat al acestor firme, mulți dintre ei riscând să rămână fără venituri pe perioade îndelungate, unii dintre ei chiar în acest moment, în sezonul rece.
Așa cum preciza și avocatul Cătălin Niță, potrivit procedurilor legale, odată cu deschiderea falimentului, contractele individuale de muncă se suspendă sau încetează, iar angajații pot solicita plata salariilor restante prin Fondul de Garantare a Creanțelor Salariale.
Cu toate acestea, termenele birocratice și procedurile complexe întârzie, în multe cazuri, recuperarea sumelor datorate.
Reprezentanții angajaților semnalează că, în unele situații, firmele ajunse în colaps financiar au acumulat datorii salariale de luni de zile înainte de deschiderea falimentului, punând salariații în imposibilitatea de a-și acoperi cheltuielile curente.
Specialiștii recomandă ca angajații afectați să depună cât mai rapid cererile către administratorul judiciar, pentru a fi înscriși la masa credală și pentru a solicita accesarea Fondului de Garantare.
Deși legislația prevede mecanisme de protecție, aplicarea lor depinde de rapiditatea cu care administratorii judiciari și instituțiile statului gestionează dosarele.
Între timp, autoritățile analizează posibilitatea simplificării procedurilor astfel încât salariații să își poată recupera mai ușor drepturile bănești. Până la adoptarea unor măsuri concrete, mii de oameni rămân însă într-o zonă de incertitudine, fără loc de muncă și cu șanse limitate de reintegrare rapidă pe piața forței de muncă.
Daniel ALBU
Citește și:
