Medicii neonatologi cer suplimentarea de urgeță de echipamente medicale, cu predilecţie incubatoare, în maternităţi şi în Secţiile de Terapie Intensivă, reorganizarea de spaţii speciale pentru cazurile de COVID-19 şi alocarea de personal. Pentru maternităţi, necesarul de incubatoare închise este în creştere în contextul pandemic, acestea fiind singurele mijloace de izolare a nou-născuţilor. Maternităţile şi secţiile de neonatologie au fost vulnerabilizate de pandemia care a pus o presiune şi mai mare pe un sistem medical insuficient dotat şi cu discrepanţe majore între judeţe. Cum a afectat pandemia de COVID-19 maternităţile? Este nevoie de mai multe incubatoare, de personal şi de medici.
„În anul 2019 au decedat 1145 copii în vârstă de până la 1 an, cu 82 copii mai puţini comparativ cu anul 2018, iar rata mortalităţii infantile a fost de 6,1 decedaţi în vârstă de sub 1 an la 1000 născuţi-vii, faţă de 5,9 decedaţi în vârstă de sub 1 an la 1000 născuţi-vii în anul precedent. Scăderea numărului de decese sub 1 an s-a înregistrat la nivelul întregii ţări, faţă de anul 2018 în mediul urban decedând cu 63 copii sub 1 an mai puţini, iar în mediul rural cu 19 copii sub 1 an mai puţini. În mediul rural, rata mortalităţii infantile (7,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) s-a menţinut mai mare decât în mediul urban (4,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) ca şi în anii precedenţi. ”Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat şi în cazul deceselor de până la un an, 6,6 decese la 1000 născuţi-vii în cazul băieţilor, faţă de 5,6 decese la 1000 născuţi-vii în cazul fetelor. În anul 2019, mortalitatea postneonatală (1–11 luni) a fost la acelaşi nivel cu cel din anul 2018 (2,5 decedaţi de 1–11 luni la 1000 de născuţi-vii), iar mortalitatea neonatală (sub 1 lună) a fost mai ridicată faţă de cea din anul 2018 (3,6 decedaţi sub 1 lună la 1000 de născuţi-vii, faţă de 3,4 decedaţi sub 1 lună la 1000 de născuţi-vii)„, anunță Institutul Național de Statistică (INS).
În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii România a organizat marți, 3 noiembrie a.c., o dezbatere online în care medici şi decidenţi din sistem au vorbit despre problemele şi provocările concrete pe care pandemia le pune actului medical. Printre participanţi s-au numărat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie, prof. dr. Horaţiu Suciu, șeful Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, conf. dr. Mihai Craiu, șeful Secţiei de Pediatrie şi Pneumologie Pediatrică din cadrul INSMC, prof. dr. Mihai Gafencu, preşedinte Salvaţi Copiii România, prof. dr. Maria Stamatin, medic primar neonatolog-pediatru, şef Secţie Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală Iaşi, conf. dr. Livia Ognean-medic primar neonatolog, şef Clinica Neonatologie I de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, dr. Adriana Dan-medic primar neonatologie, șef Secţie Neonatologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Cristina Chiriac-medic specialist pediatrie şi neonatologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Adrian Craciun-medic primar neonatolog de la Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino şi șef lucrări dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Maria Sklodowska Curie” din Bucureşti.
Harta mortalităţii infantile arată discrepanţe mari între judeţe
Harta mortalităţii infantile arată un clivaj major între judeţe şi regiuni, una dintre cauzele directe fiind gradul de dotare a maternităţilor şi a secţiilor de terapie intensivă. Astfel, în judeţul Tulcea, aflat pe primul loc al acestui capitol dramatic, rata mortalităţii infantile este de peste cinci ori mai mare decât în municipiul Bucureşti, unde sunt concentrate multe maternităţi de gradul trei.
Judeţele unde mor cei mai mulţi copii sub un an, raportat la mia de copii născuţi vii conform datelor INS provizorii, pentru anul 2019, sunt:
Tulcea – 15,6 la mia de copii născuţi vii
Mehedinţi – 11,7 la mie
Constanţa – 9,5 la mie
Vrancea – 9.3 la mie
Mureş – 9.0 la mie
Harghita – 8.6 la mie
Bacău – 8.6 la mie
Unde sunt salvaţi cei mai mulţi nou-născuţi – rata mortalităţii infantile
Bucureşti- 2,8 la mie
Ilfov – 3,5 la mie
Iaşi – 3,6 la mie
Dâmboviţa – 3,6 la mie
Covasna – 4,4 la mie
„Cea mai scăzută rată a mortalităţii infantile s-a înregistrat în judeţul Ilfov (3,4 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi în Municipiul Bucureşti (2,8 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), iar cea mai ridicată în judeţul Tulcea (15,4 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii). Ratele ridicate ale mortalităţii infantile s-au înregistrat şi în judeţele Constanţa (9,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Mehedinţi (9,8 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi Vrancea (9,4 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii)„, conform INS.
La nivel european, în anul 2018 19, România (6,0 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) are cea mai mare rată de mortalitate infantilă 20 din Uniunea Europeană. Printre ţările cu rate ale mortalităţii infantile ridicate faţă de media Uniunii Europene (3,5 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) se mai află Bulgaria (5,8 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Malta (5,6 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Slovacia (5,0 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Luxemburg (4,3 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi Croaţia (4,2 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii).
La polul opus, ţări precum Irlanda (2,9 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Italia (2,8 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Austria şi Spania (2,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Cehia (2,6 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Cipru (2,4 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Finlanda (2,1 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Suedia (2,0 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii), Sovenia (1,7 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) şi Estonia (1,6 decedaţi sub 1 an la 1000 de născuţi-vii) au avut rate ale mortalităţii infantile sub media europeană
În total, în cele 17 maternităţi consultate de Salvaţi Copiii s-au născut, de la începutul pandemiei, 56.172 de copii, dintre care 3.548 prematuri, ceea ce înseamnă o rată a prematurităţii de 6,30%. Au fost cazuri în care un nou-născut prematur a necesitat îngrijire în terapie intensivă neonatală timp de câteva luni, ocupând astfel unul dintre incubatoarele maternităţii.
Cele mai mari probleme întâmpinate de medici se referă la insuficienţa echipamentelor de protecţie în prima fază a crizei, lipsa de personal, infrastructura care nu permite organizarea circuitelor separate şi, mai ales, insuficienţa echipamentelor, în special a incubatoarelor, necesare pentru îngrijirea nou-născuţilor în contextul generat de pandemie.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizației Salvaţi Copiii România, a anunţat accelerarea programului de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală cu incubatoare şi aparatură medicală vitală unei intervenţii rapide şi salvatoare: „Suntem într-un nou moment de presiune asupra sistemului medical şi trebuie să ne concentrăm eforturile pentru întărirea spitalelor, pentru ca medicii să aibă la dispoziţie aparatură performantă. Este dificil pentru un medic să ştie că viaţa unui nou-născut depinde de un incubator care e ocupat de un alt prematur, care, şi el, luptă pentru viaţă„.
Salvaţi Copiii România a organizat, marţi, o dezbatere online în care medici, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi decidenţi din sistem au vorbit despre problemele şi provocările concrete pe care pandemia le pune actului medical. Companiile pot direcţiona 20% din impozitul pe profit către medici şi maternităţi prin descărcarea contractului precompletat cu datele de identificare ale organizaţiei.
Până la finalul lunii decembrie, este imperativă dotarea altor 20 de secţii de terapie intensivă, neonatologie şi pediatrie, cu peste 4.700 de echipamente medicale şi materiale de protecţie în valoare estimată de peste 400.000 euro. Până în acest moment, Organizaţia Salvaţi Copiii România a dotat 55 de unităţi medicale şi de îngrijire pacienţi şi 79 de cabinete de medicină de familie au primit echipamente de protecţie şi aparatură performantă. Peste 6.700 de cadre medicale au fost astfel sprijinite în lupta contra pandemiei cu peste 269.004 echipamente şi materiale medicale indispensabile.
Raportul INS poate fi consultat aici.
Alexandra VASILE
