Interviu cu dr. Loti Popescu: „Nu există sănătate fără sănătate mintală. De la depresie la suicid nu este decât un pas”

0
538

Nu există sănătate fără sănătate mintală! Sănătatea mintală este una dintre dimensiunile stării de sănătate. Unul din factorii importanți pentru sănătatea mintală este mișcarea. Dr. Loti Popescu, Master European în Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa, a declarat, în cadrul unui interviu Focus Press, faptul că activitatea fizică ne oxigenează creierul. Mișcarea ne ajută să trăim conștient și prezent fiecare clipă. Activitatea fizică ne ajută la cogniție, la memorizare, la redare. Fără oxigen nu se poate desfășura viața.

Orice proces fiziologic are nevoie de oxigen. Promovarea sănătății mintale acționează prin conjugarea factorilor personali, sociali și de mediu, pentru dezvoltarea armonioasă a sănătății fizice și psihice a oricărui individ. Prevenția tulburărilor psihice este considerată unul din scopurile și rezultatele principale ale strategiei de promovare a sănătății mintale.

Noi suntem răspunzători de sănătatea noastră. Dieta noastră ne afectează și mintea și felul în care gândim și felul în care simțim, dar și în extenso, pe termen lung, felul în care îmbătrânim la nivel cerebral. Creierul, pentru a funcționa la un nivel optim, are nevoie de foarte mulți nutrienți. Tot creierul mai are nevoie și de glucoză, colină, grăsimi bune. Colina contribuie la prevenirea și la scăderea incidenței de Alzheimer și a bolii Parkinson.

Reporter: Doamna doctor Loti Popescu, vă rugăm să ne faceți câteva precizări despre sănătatea mintală. Ce ar trebui să știm?

Dr. Loti Popescu: Sănătatea mintală este una dintre dimensiunile stării de sănătate privită holistic, împreună cu sănătatea fizică, sănătatea emoțională, ocupațională, socială și spirituală, formând împreună cele 6 dimensiuni ale stării de sănătate. Știm cu toții că nu există stare de sănătate fără sănătate mintală. Există niște factori care contribuie la sănătatea mintală. Probabil că, în aceste vremuri tulburi, ne întrebăm cu toții care sunt acești factori, pentru a ne putea să ne ajutăm mai bine fiecare. Se vorbește mult despre puterea rugăciunii și despre meditație atunci când vorbim despre starea de sănătate, pentru a putea să ne conectăm la interiorul nostru, pentru a putea să trăim în prezent, aici și acum, pentru a putea aduce acea liniște, pace și calm, fără de care nimic nu mai este posibil să desfășurăm. De asemenea, în afară de rugăciune, unul din factorii foarte importanți pentru sănătatea mintală și care mi se pare pe nedrept minimalizat este mișcarea. Activitatea fizică oxigenează creierul și ne ajută să trăim conștient și prezent fiecare clipă. Tot activitatea fizică, prin activitatea de oxigenare, prin aducerea aportului de oxigen către toate celulele creierului, ne ajută la toate procesele fiziologice care au loc în creier. Ne ajută la cogniție, la memorizare, la redare. Absolut orice proces fiziologic, nu numai din creier, dar și din alte celule, din toate celulele, are nevoie de oxigen. Fără oxigen nu se poate desfășura viața. În afara acestor factori menționați toată lumea știe că starea de spirit este foarte importantă. Veselia este unul dintre nutrienții esențiali pentru creier. Creierul, aidoma unei flori, fără o stare de veselie se pleoștește, moare. Nu în ultimul rând vorbim despre relații de prietenie, de socializare, de relaționare cu ceilalți. Este important să avem relații. Să nu ne însingurăm. Izolarea de bunăvoie, uneori chiar și cea impusă, duce la însingurare și de cele mai multe ori la depresie. De la depresie la suicid nu este decât un pas. Ar mai fi de menționat ca factor important dansul, muzica. Pentru o bună sănătate a creierului este important să avem o alimentație sănătoasă. Fiecare cuvânt pe care îl spunem creează. Fiecare cuvânt poate să construiască sau poate să dărâme. Așa cum vorbim despre fiecare cuvânt putem vorbi și despre fiecare înghițitură pe care o luăm. Fiecare aliment pe care noi îl aducem în corpul nostru este o alegere. Această înghițitură fie afectează, fie hrănește creierul. În cazul de față, pentru că vorbim despre sănătatea mintală, afectează sau hrănește întregul corp. Dieta noastră ne afectează și mintea și felul în care gândim și felul în care simțim și în extenso, pe termen lung, felul în care îmbătrânim la nivel cerebral. Preferata creierului este glucoza. Poate că uităm, observ mai ales în ultimii ani, faptul că oamenii nu iau un aliment foarte important sau alimentele care conțin grăsimile bune. Creierul are nevoie de glucoză din anumite surse. Nu din dulciurile rafinate. Nu despre asta este vorba. Creierul are nevoie și de grăsimile bune. Creierul este un organ care conține un procent mare de grăsime. De asemenea, pentru transmiterea influxului nervos este nevoie de grăsime. Mielina este foarte importantă în transmiterea influxului nervos. Asta înseamnă grăsime bună. Creierul, pentru a funcționa la un nivel optim, are nevoie de foarte mulți nutrienți. Cărțile spun că avem nevoie de 45 de nutrienți diferiți. Noi îi împărțim, din punct de vedere didactic, în grăsimi. Îi mai împărțim în carbohidrați (în care face parte glucoza), în proteine și toate tipurile de vitamine și minerale. Foarte multe funcționează ca antioxidanți. Să vorbim puțin despre grăsimile bune. Unde le găsim? Vorbim mai ales de acizii grași esențiali Omega 3, lecitină. Omega 3 contribuie la formarea stratului protector din jurul neuronilor. Cu cât acoperirea aceasta este mai bună, cu atât mai eficientă va fi transmiterea influxului nervos și mai bine vor funcționa celulele neuronale, iar creierul nostru va lucra la o capacitate maximă. Ne întrebăm de unde luăm Omega 3. Până să luăm din suplimente le luăm din alimente. Alimentele cu un conținut bun de Omega 3 sunt câteva alimente de origine animală și mai multe de origine vegetală. Vorbim despre avocado, uleiul de măsline, uleiul de semințe de in, nuci, migdale, ouă, carne de pește somn, broccoli, sardine. Asta este, în general, alimentația care îi place creierului. Și pentru amatorii de ciocolată este indicată ciocolata cu un conținut mare de cacao, ciocolata neagră. Există pe piață ciocolată vegană și este foarte bună pentru sănătatea creierului. Creierul are nevoie și de colină. Colina are o acțiune similară vitaminelor din grupul B și ea contribuie la construirea acetilcolinei. Acetilcolina este importantă în starea de spirit pe care o avem. De asemenea, acetilcolina ajută la memorie. Un nivel scăzut de colină poate să scadă nivelul de acetilcolină ceea ce duce la o inflamație a creierului, la dificultăți de concentrare și la oboseală. De asemenea, sănătatea nervilor este susținută de colină. Dar mai ales al celor implicați în transmiterea neuronală care afectează nu numai memoria, ci și sănătatea ficatului și rinichilor. Colina contribuie și la prevenirea și la scăderea incidenței de Alzheimer și a bolii Parkinson. Vorbeam despre carbohidrați și am amintit glucoza ca ultim element de descompunere a carbohidraților și prin element de asimilare. Este important de unde ne luăm glucoza. Dacă glucoza vine din alimente cu eliberare rapidă, cum sunt dulciurile rafinate și alimentele procesate sau dacă vine din alimente cu eliberare lentă -fructe, legume și cereale integrale. Inițial lucrurile par că stau la fel de bine și corpul nostru și-a revenit prin aportul de glucoză. Însă, pe termen lung, cei care își extrag glucoza din dulciurile rafinate vor avea variații mari de energie care le va da stări alternante, stări de oboseală și vor avea o nevoie mai mare de glucoză în comparație cu oamenii care își iau glucoza din fructe, legume și cereale integrale. Aceștia vor avea un nivel stabil al glicemiei pe parcursul întregii zile și se vor simți mai focusați la activitățile pe care le desfășoară. Creierul are nevoie și de proteine. Cel mai mult este nevoie de antioxidanți, vitamine, minerale, seleniu, fier, cupru și zinc. O importanță deosebită o are și aportul pentru creier de vitaminele B și D, acidul folic. Despre Vitamina D s-a vorbit mult în ultima vreme și a fost și ea pe nedrept trecută într-un con de umbră. Dacă ne gândim ce i-ar plăcea creierului nostru să mănânce, renunțând la ideea de substanțe, de elemente de compunere, o să zicem avocado. De asemenea, fasole, afine, broccoli, ciocolata neagră pe care am amintit-o, uleiul de măsline. Ceaiul verde este un preferat al creierului. Toate frunzele verzi – pătrunjel, leuștean, mărar și tot ce înseamnă condimente verzi -salata, castraveții, tot ce este verde îi plac creierului. De asemenea, ciupercile. Din ciuperci se extrag și proteinele. Nucile și turmericul este un super aliment care este pe placul creierului. Ar trebui să mai știm că, așa cum observăm în ultima vreme, poate chiar în alimentația noastră sau în a celor dragi, oamenii mănâncă puține fructe și legume crude în detrimentul alimentelor saturate și procesate. Problema care se pune în această situație este că, mâncând alimente saturate și procesate, nivelul de triptofan din organism scade. Triptofanul este precursorul serotoninei. Serotonina este responsabilă de stare noastră de fericire. De aceea, pentru sănătatea creierului și pentru prevenirea stărilor disfuncționale de la acest nivel și a îmbolnăvirilor, alimentația rămâne unul dintre factorii principali de prevenție. Este foarte important să vedem, în fiecare zi, în mod conștient, ce anume avem în farfurie. Cât este crud și cât este procesat. În afara factorilor amintiți este bine să învățăm să respirăm corect, pentru a ajuta oxigenarea creierului, dar și să petrecem cât mai mult timp în natură.

Rep.: Așadar, am aflat care sunt factorii de prevenire pentru aceste afecțiuni. Însă, vrem să știm ce categorii de persoane pot suferi de astfel de boli?

Dr. Loti Popescu: Îmi place mult să vorbesc de prevenție. Nu îmi face plăcere să vorbim despre boală. În cazul în care aceste măsuri, metode de protecție, nu sunt respectate absolut toate categoriile de vârstă pot avea de suferit. Este foarte important, încă din perioada când mămica este însărcinată, să se facă o profilaxie. Se numește profilaxia rahitismului și înseamnă calciu, vitamina D, acid folic pentru dezvoltarea sistemul nervos. Medicul va prescrie o alimentație sănătoasă pentru mămică. Mămica este ținută sub observație, mai ales în ceea ce privește vitamina D și acidul folic, pentru a urmări dezvoltarea sistemului nervos la embrion și apoi la făt, să avem un nou-născut sănătos. Nu numai vârstele mici au de suferit. Toate vârstele au de suferit în cazul în care elementele pe care eu le-am enumerat sunt în cantități necorespunzătoare. Ar trebui să vorbim despre anxietate, depresie, atacul de panică. La vârste mai avansate, din păcate și la vârste mai mici (50 – 60 de ani), apare Alzheimer, boala de care se sperie toată lumea. Alzheimer este o neurodegenerescență a sistemului nervos, o involuție a substanței nervoase alături de alte boli (cum este boala Parkinson) sau demențele din alte cauze (cum este demența vasculară). La vârste mici ne gândim la insuficienta dezvoltare a creierului. La vârstele copilăriei și adolescenței ne gândim la anxietate, depresie. Spre maturitate ne gândim la atacul de panică. Acestea sunt întâlnite și la adultul tânăr și la adultul matur. La vârste mai înaintate vorbim de Alzheimer sau demențele senile. Ce ar trebui să facem? Boala venită pe “neașteptate” sperie. Este bine de știut că noi suntem artizanii bolilor pe care le grefăm în corpul nostru prin nerespectarea unui stil de viață în ceea ce privește sănătatea mintală, prin nerespectarea factorilor pe care i-am amintit anterior, factori de protecție pentru sănătatea mintală.

Rep.: Care sunt semnele și simptomele care ne indică să ne adresăm unui cadru medical?

Dr. Loti Popescu: Eu obișnuiesc să spun că este important să cunoaștem normalul ca să ne dăm seama că s-a dezvoltat patologicul. Orice modificare a stării noastre, înclinația de a sta mai mult singur, evitarea de a ne întâlni cu alte persoane, aplecarea către izolare, o senzație de plâns fără motiv indică acest lucru. Plânsul fără motiv ar trebui să dea de gândit și ar trebui investigat. Acolo cu siguranță este o carență de minerale și de vitamine sau de Omega 3. Medicina pe care noi am făcut-o în școală ne-a învățat să investigăm imediat și să ne ducem cu gândul la lucruri mai grave. Lucrurile în medicină, în ultima vreme, arată că pot fi rezolvate și un pic mai soft prin investigații simple. Investigațiile pot să depisteze aceste carențe și apoi putem să acoperim deficitul de substanțe și să facem tot ce trebuie pentru sănătatea noastră. Putem să vedem că o persoană se izolează, că plânge fără motiv, că este irascibilă sau că este agitată, că nu-și mai aduce aminte locurile, anumite cuvinte. Modificările în starea emoțională trebuie să dea de gândit și trebuie să îndrepte omul către medic.

Rep.: În concluzie, o alimentație sănătoasă, un stil de viață sănătos contribuie la starea noastră de bine, iar atunci când descoperim sau observăm aceste semne și simptome, să ne adresăm unui cadru medical.

Dr. Loti Popescu: Starea noastră de bine înseamnă un echilibru. Foarte puțină lume sau puțini dintre noi poate să explice sau să definească starea de bine. Fiecare dintre noi știe când îi este bine și când nu. Suntem bine atunci când sunt îndepliniți foarte mulți dintre factorii pe care i-am menționat sau atunci când omul a mâncat cumpătat. Omul este bine când s-a rugat, când a făcut mișcare, când a privit viața cu bucurie, când s-a întâlnit cu prietenii, când a ascultat o muzică, când a dansat. Creierul este la comanda întregului corp. Sistemul nervos ne comandă corpul. Este răspândită ideea că nu alimentația este cea mai importantă, ci starea de bine și de mulțumire. Este ceva adevăr aici. Nu pot să zic că este un factor mai important decât ceilalți. Este la fel de importantă și alimentația, dar și starea de bucurie, de veselie pe care trebuie să ne o creăm. Ea nu vine pur și simplu. Noi suntem artizanii stării noastre de bine. Recomandarea este să se meargă la medic și să urmeze recomandările medicului în cazul în care constată că această stare de bine a dispărut și vede anumite modificări. Dar să nu uităm că fiecare om își poate aduce singur sănătate în corp. Factorii aceștia de stil de viață reprezintă cam 70-80% din vindecare. Relația dintre medic și pacient trebuie să fie una foarte echilibrată. Nu în sensul vechi în care știam că medicul prescrie un tratament, pacientul ia un tratament și s-a făcut bine. Nu! Este nevoie de o colaborare foarte apropiată între medic și pacient și de o cunoaștere destul de bună a manifestărilor și a cauzelor care au dus la manifestare. Pacientul și medicul ar trebui să se întâlnească undeva la jumătatea drumului. Fiecare să fie implicat în această echipă terapeutică. Echipa terapeutică înseamnă includerea pacientului alături de cadrele medicale care se ocupă de el și vindecarea este mult mai ușoară și este asigurată.

Rep.: Vă mulțumim foarte mult!

Dr. Loti Popescu: Și eu vă mulțumesc!

Alexandra VASILE

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.