O instanță din România a decis, pe 20 august, suspendarea cotelor de vânătoare aprobate pentru 36 de specii de păsări sălbatice din cele 40 care pot fi împușcate, pentru un an de zile, în contextul în care, anterior, a fost interzisă vânătoarea urșilor și a altor specii de animale. Acest lucru afectează activitatea vânătorilor profesioniști, care, pe lângă faptul că nu prea mai au ce vâna, fiindu-le restrânsă aria animalelor și păsărilor ce puteau fi vânate, atrag atenţia că se creează şi un dezechilibru. Pe de altă parte, putem vorbi și despre interese economice, dat fiind că România este singura țară din UE unde s-au impus astfel de restricții, favorizând orientarea vânătorilor străini – care lăsau ”bani grei” în țara noastră pentru a putea vâna – către alte țări vecine, precum Ungaria.
Practic, în urma unei hotărâri a Curții de Apel Brașov, niciun vânător nu mai are dreptul să împuște, să recolteze, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre din cele 36 de specii, toate aceste activități intrând, astfel, în sfera infracțiunii de braconaj.
Despre aceste aspecte am stat de vorbă cu președintele executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPSR), Mugurel Drăgănescu.
Reporter: Spuneți-ne despre ce este vorba, cum s-a ajuns la aceste interdicții?
Mugurel Drăgănescu: Este vorba despre o hotărâre a Curții de Apel Brașov de suspendare, în urma unei acțiuni formulată de membrii Asociației ”Alianța pentru Combaterea Abuzurilor” din Brașov, care nu știu cum și-au dovedit interesul într-o astfel de situație. Curtea de Apel a suspendat aplicarea parțială a Ordinului 1400, interzicând vânătoarea la 36 de specii de păsări, atât sedentare, cât și migratoare. Este o decizie pe care trebuie să o execute Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca emitent al acestui ordin și care are contracte de gestionare a faunei cu fondurile cinegetice.
Reporter: În ce mod afectează aplicarea prevederilor acestei hotărâri judecătorești asupra activității vânătorilor?
Mugurel Drăgănescu: Foarte grav este afectată, dar nu numai activitatea vânătorilor, pentru că noi nu avem doar activități, pur și simplu, de a împușca. Avem și activități care se răsfrâng și în biodiversitate foarte mult, și în primul rând, aș putea considera acest lucru ca fiind un atac la siguranța națională, întrucât, pe lângă suspendarea Anexelor 3 și 4 din acest Ordin 1400, a suspendat și aplicarea Art. 10 din acest ordin, care prevede niște obligații pentru noi, de împușcare a întregului efectiv de mistreți găsiți într-o zonă afectată de pesta porcină africană. Mai mult decât atât, ne-a interzis vânătoarea ciorilor și a coțofenelor, care sunt considerate de experți ai Autorității Națională Sanitară Veterinară pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ca fiind specii principale ca vehiculatori ai virusului pestei porcine africane. Din punctul meu de vedere este o hotărâre care nu a fost gândită foarte mult și afectează foarte grav, mai ales că în acest sistem de gestionare a fondurilor cinegetice, la nivel național, sunt angrenate vreo 3500 de persoane, salariate, sunt milioane de euro pe care noi le plătim ca taxă de folosință statului, pentru aceste fonduri cinegetice, iar acum suntem în imposibilitatea de a nu practica vânătoarea la aceste specii.
Reporter: Se știe că în România vin mulți vânători străini, care plătesc taxe în România pentru a practica vânătoarea. Ce ne puteți spune despre această situație?
Mugurel Drăgănescu: Bineînțeles că turismul cinegetic este foarte afectat. Exceptând starea provocată în contextul COVID-19, care a afectat puțin turismul cinegetic, acum deja vânătorii străini nu mai pot veni, pe lângă asta, turismul hotelier are de suferit, pentru că în România veneau foarte mulți vânători străini. Pe lângă asta sunt afectate afacerile și importurile de cartușe, vânzările de cartușe și arme de vânătoare.
Reporter: Este posibil să-i pierdem pe acești vânători străini care, probabil, s-au orientat către alte țări, cum ar fi Ungaria?
Mugurel Drăgănescu: Cu siguranță și probabil asta se vrea. Mă pot gândi și la altfel de interese. E și normal, atâta vreme cât suntem singura țară din Europa, în Comunitatea Europeană, care luăm astfel de măsuri. În loc să evoluăm noi involuăm, în interesul altor țări.
Reporter: Dar în ceea ce privește vânătoarea de urși, cum stau lucrurile?
Mugurel Drăgănescu: Și aici este, într-adevăr, o altă mare problemă. În România se găsește o mare parte din populația de urși din Europa, peste jumătate mai bine zis, de la nivelul Europei cu excepția părții europene a Rusiei. Eu sunt perfect de acord cu cei care susțin că ursul este o specie pe cale de dispariție în majoritatea țărilor europene, dar în România, populația de urși este mult peste nivelul pe care teritoriul îl suportă. Asta se poate constata din atacurile tot mai frecvente asupra omului, mortalități, din accidentele tot mai dese, atât feroviare, cât și auto, în care sunt implicați urșii, asta se vede și din coborârea urșilor tot mai des în localități, pentru că habitatul lor natural este supraaglomerat sau ocupat de către om.
Reporter: Am înțeles că unii proprietari de pensiuni au sunat frecvent la 112 solicitând ajutorul autorităților pentru a interveni în cazul urșilor care cotrobăiau prin curți, autorități care i-au îndemnat să folosească petarde pentru a gonii urșii respectivi. Ce părere aveți despre acest lucru?
Mugurel Drăgănescu: Nu pot comenta aceste aspecte, pentru că, dacă o autoritate a statului îndeamnă pe cineva să folosească petarde, a căror folosință este permisă numai în preajma sărbătorilor de iarnă, nu știu ce să vă spun. Este normal să folosim mijloace legale ca să-i speriem pe urși. Știu că au foarte mare efect gardurile electrice, care nu presupun o investiție prea mare.
Reporter: Revenind la prima discuție, cea privind interdicția împușcării celor 36 de specii de păsări din 40, ce ne puteți spune despre modul în care este afectată vânătoarea, raportat la speciile de păsări și animale din regiunea Dobrogea?
Mugurel Drăgănescu: Și în această regiune, vânătoarea este afectată foarte grav. Majoritatea fondurilor cinegetice din Dobrogea se bazau pe vânătoarea speciilor de păsări și pe mistreț, dar odată cu răspândirea virusului pestei porcine africane, populația de mistreți a scăzut dramatic. Așa cum au dispus autoritățile statului, noi am redus efectiv populațiile la sub 0,5 exemplare pe kilometru pătrat, iar acum, dacă a interzis și vânătoarea speciilor de păsări, vă dați seama că nu ne rămâne decât să dăm faliment.
Vom reveni.
Daniel ALBU
