Premiera în justiția din România, de admitere a schimbării sexului în documente, a fost în 2018, după ce o persoană a făcut mai multe demersuri și intervenții chirurgicale pentru a obține acordul judecătorilor. Ulterior, în 2020, pentru magistrații din Cluj Napoca a fost mai ușor. De atunci au existat și alte cereri pe rolul instanțelor. Astfel că, încă una a fost admisă, de data aceasta în București. O femeie a reușit să obțină acordul judecătorilor de a-și schimba atât prenumele, cât și CNP-ul.
Potrivit judecătorului Cristi Danileț, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, pe 19 ianuarie 2021, că România se face vinovată de încălcarea dreptului la viaţa privată pentru că, în cazul a două persoane transgender, a refuzat să le acorde noua identitate de gen, în absenţa unor dovezi că ar fi procedat la operaţia de schimbare de sex, deşi nu există cadru legal pentru această cerinţă.
„a. În primul dosar, o persoană născută de sex feminin a început, în timpul adolescenţei, să se comporte ca un bărbat; treptat, a realizat că se identifică cu trăsăturile fizice şi sociale de bărbat. A devenit avocat. A început tratamentul hormonal. Psihiatrul i-a recomandat operaţia pentru schimbarea de sex, dar endocrinologul a refuzat acest lucru, fără o autorizare de la justiţie. A făcut operaţie de mastectomie. Justiţia a refuzat să autorizeze schimbarea de sex, a numelui şi a CNP-ului. Persoana s-a mutat în Anglia, unde trăieşte sub identitate de bărbat. I se refuză recunoaşterea diplomei pentru a practica ca avocat, fiind diferenţe de nume.
b. În al doilea dosar, persoana născută femeie a dus o viaţă sub identitate fizică şi socială de bărbat. A introdus trei acţiuni în justiţie, pentru a i se schimba numele şi CNP. I s-a cerut să dovedească operaţia de schimbare de sex, deşi a făcut, pe rând, tratament hormonal şi mastectomie. În cele din urmă, s-a supus şi operaţiei de schimbare de sex şi numai a treia oară justiţia a autorizat schimbarea identităţii sale. Prima acţiune o introdusese în anul 2011, dar noile acte le-a obţinut în anul 2018“, potrivit judecătorului Cristi Dănileț, citat de vedemjust.ro.
Un dosar de acest gen a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 6 București, pe 17.02.2021.
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței o femeie a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună încuviințarea schimbării sexului în actele de stare civilă din feminin în masculin, a prenumelui și a Codului Numeric Personal (CNP), astfel încât să reflecte sexul masculin, obligarea pârâtelor să efectueze modificările de sex, prenume și CNP, și să elibereze un nou certificat de naștere, cu prenumele T.S., sexul masculin și un nou CNP, care să reflecte sexul masculin, fără a exista vreun indiciu care să trădeze schimbarea de sex intervenită.
În motivarea cererii, potrivit rolii.ro, reclamanta a arătat că s-a născut în 1994 și, la naștere, i-a fost atribuit sexul feminin și prenumele I… dar, de când se știe, se identifică cu sexul masculin și, în prezent, trăiește ca bărbat cu numele T.S. În momentul de față lucrează în Londra.
Încă din copilărie a fost atrasă de jocurile și jucăriile băieților. De mică îi plăcea să se îmbrace băiețește, să se joace cu băieții, în ciuda părinților, care încercau să îl îmbrace ca pe sora sa geamănă. Deși nu știa de termenul transgender, mereu s-a simțit ca un băiat și s-a comportat ca un băiat. În adolescență, odată cu conștientizarea faptului că se simte atras de fete, nu îi plăcea să fie tratată ca o fată sau să se vadă în situația de a fi într-o relație homosexuală. Pur și simplu voia să fie băiat și să aibă o prietenă. Tot în adolescență, a aflat de termenul transgender și a început să se identifice cu el, pe măsură ce afla ce înseamnă.
După mutarea în Anglia, a început să trăiască pe deplin ca băiat. De fapt, mutarea la Londra a fost determinată de faptul că voia să plece de acasă, unde nu putea face pasul acesta, deoarece mediul și influențele din partea familiei apropiate nu i-ar fi permis.
În Anglia s-a înscris, în Londra, la Gender Identity Clinic și de acolo au început să evolueze lucrurile. Apoi și-a schimbat oficial numele pe teritoriul Angliei, din „domnișoara …“ în „domnul …“, nume pe care îl folosește la muncă, la școală, la bancă, în permisul de conducere, pe facturi, practic peste tot.
În luna februarie 2018, a fost evaluată psihologic în România, de către un psiholog, care a concluzionat că prezintă „302.85 Disforie de gen la adolescenți și adulți“ și că, „la nivelul identității de gen asumate, chestionarul de identitate de gen indică o identitate de tip masculin“.
De asemenea, în februarie 2018, a fost evaluată psihiatric în România, de către medic, care a confirmat că partea reclamantă „întrunește criteriile de diagnostic pentru Disforie de gen“. În luna mai 2018, a fost consultată de medicul endocrinolog, care a pus-o sub observație, în vederea începerii tratamentului cu testosteron, diferitele tipuri de preparate, precum și transformările fizice și posibilele efecte adverse ale acestuia. La începutul anului 2020, se mai arată pe rolii.ro, în cadrul unui program guvernamental din UK, pentru persoane transgender, a început tratamentul cu testosteron, sub supravegherea medicală a medicului specialist, acordată lunar la Clinica de Identitate de Gen din Londra.
Reclamanta a precizat că actele de identitate actuale sunt un impediment major al funcționării sale la parametri maximi, pentru că există o discrepanță între înfățișarea exterioară și identitatea reală (recunoscută administrativ în Anglia) și mențiunile din actele din România. A fost pusă în nenumărate situații în care s-a simțit inconfortabil din cauza actelor de identitate, cele mai recente de care își amintește fiind: în aeroport, până de curând, nu putea fi identificată după buletin, din cauza discrepanței în ceea ce privește înfățișarea.
„Încuviinţează schimbarea sexului reclamantei din actele de stare civilă, din feminin în masculin. Încuviinţează schimbarea prenumelui reclamantei, din … în T… Încuviinţează schimbarea codului numeric personal al reclamantei, astfel încât să reflecte sexul masculin. Respinge solicitarea reclamantei de efectuare a acestor modificări fără păstrarea vreunui indiciu care să trădeze schimbarea de sex intervenită, ca fiind neîntemeiată. Dispune efectuarea cuvenitelor menţiuni în registrul de stare civilă al pârâtului şi eliberarea unui nou certificat de naştere corespunzător menţiunilor. Dispune comunicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, Serviciului de Stare Civilă Bacău, în vederea eliberării unui nou certificat de naştere, în acord cu modificările intervenite“, potrivit minutei judecătorești a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Liliana BELCIUG
