Decebal Făgădău, fost viceprimar și primar al municipiului Constanța, și Marcela Enache, la data faptei secretar al municipiului Constanța, au fost achitați, pe fond, în dosarul în care sunt acuzați că au aprobat vânzarea unor terenuri din Portul Tomis fără licitație și sub prețul pieței. Decizia nu este definitivă. Iată de ce au ajuns judecătorii la decizia de achitare.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2015, inculpații Decebal Făgădău și Marcela Enache, în calitățile menționate mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în legătură cu vânzarea a trei terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța.
Prin aceste demersuri, inculpații ar fi produs patrimoniului municipiului Constanța un prejudiciu în valoare de 133.688 de euro, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru cumpărători.
Decebal Făgădău și Marcela Enache au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Constanța pe 29.12.2020.
Iar soluția a fost dată pe 1 august 2023. Minuta aici.
Expertiza tehnică judiciară a contrazis expertiza din cursul urmăririi penale
„În cauză, analizând situaţia de fapt prezentată de procuror prin rechizitoriu, tribunalul apreciază că nu sunt întrunite elemente constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv nu este îndeplinită condiţia impusă de art. 297 alin. (1) din Codul penal, constând în cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Astfel, acuzarea a considerat că, prin cele trei acte de dispoziţie realizate de către inculpat, la data de 16.01.2015, a fost încălcat principiul autonomiei locale, care presupune, între altele, ca autoritatea administraţiei publice să acţioneze în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă şi îi impunea inculpatului obligaţia ca, exercitând dreptul de dispoziţie asupra bunurilor aparţinând domeniului privat să aibă, în primul rând ,în vedere interesul colectivităţii locale, care ar fi trebuit ocrotit prin vânzarea bunurilor respective la un preţ cât mai apropiat de valoarea reală de piaţă. Se observă că acuzarea a reţinut o diferenţă de 133.688 de euro între valoarea reală de circulaţie a celor trei terenuri vândute, pe de o parte, şi preţul plătit de cumpărător, fiind luate în considerare valorile stabilite prin raportul de evaluare întocmit în cursul urmăririi penale de către evaluatorul autorizat ANEVAR, din dosarul de urmărire penală, care a utilizat metoda comparaţiei directe de piaţă, după cum urmează: 93.548 de euro pentru terenul în suprafață de 364 mp, 104.014 euro pentru terenul în suprafață de 397 mp, 111.874 de euro pentru terenul în suprafață de 427 mp“, potrivit aplicației dezvoltate de Consiliul Superior al Magistraturii care afișează hotărârile judecătorești, respectiv ReJust.
Astfel, potrivit aceleiași aplicații a CSM, în urma expertizei judiciare realizate în cursul judecăţii, de către un expert tehnic judiciar, au fost stabilite următoarele valori, prin metoda comparaţiei directe de piaţă:
– 50.989 de euro pentru terenul în suprafață de 364 mp;
– 50.201 euro pentru terenul în suprafață de 397 mp;
– 53.995 de euro pentru terenul în suprafață de 427 mp.
Prin primul răspuns al expertului judiciar la obiecţiunile încuviinţate la raportul său iniţial de expertiză, au fost determinate următoarele valori al imobilelor, prin metoda abordării prin venit:
– 6.807 euro, pentru terenul în suprafață de 364 mp;
– 43.015 euro, pentru terenul în suprafață de 397 mp;
– 46.266 de euro, pentru terenul în suprafață de 427 mp.
Prin cel de-al doilea răspuns al expertului judiciar la obiecţiunile încuviinţate la raportul său iniţial de expertiză, au fost determinate următoarele valori al imobilelor, prin metoda abordării prin venit:
– 18.445 de euro pentru terenul în suprafață de 364 mp;
– 48.683 de euro pentru terenul în suprafață de 397 mp;
– 52.362 de euro
pentru terenul în suprafață de 427 mp.
„Aşadar, între valorile relevate de expertiza efectuată în cursul urmăririi penale şi cele prezentate prin expertiza realizată în cursul judecăţii sunt diferenţe foarte mari. În aceste condiţii, faţă de dispoziţiile art. 172 alin. (4) din Codul de procedură penală, tribunalul consideră că se impune a fi avută în vedere expertiza din cursul judecăţii, întrucât aceasta a fost efectuată de către un expert tehnic judiciar autorizat în condiţiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, în vreme ce raportul de evaluare care a stat la baza formulării acuzaţiilor a fost întocmit de către un evaluator autorizat ANEVAR, fără calitate de expert tehnic judiciar. În continuare, valorile imobilelor, astfel cum acestea au fost stabilite prin expertiza tehnică judiciară, vor fi comparate cu cele menţionate în contractele de vânzare-cumpărare, respectiv:
– 51.324 de euro pentru terenul în suprafață de 364 mp
– 59.947 de euro pentru terenul în suprafață de 397 mp
– 64.477 de euro pentru terenul în suprafață de 427 mp.
Rezultă, deci, că preţurile de vânzare ale fiecăruia dintre cele trei terenuri au fost superioare celor stabilite prin expertiza tehnică judiciară, situaţie faţă de care instanţa apreciază că, prin cele trei acte de dispoziţie aduse acum în atenţie de către organele de urmărire penală, nu s-au pricinuit pagube ori vătămări ale drepturilor sau intereselor legitime ale Municipiului Constanţa, Consiliului Local al Municipiului Constanţa sau vreunei alte persoane fizice sau juridice. Sub acest aspect, reţinem că cele trei contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 19/18.02.2013, emisă de Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi contrasemnată pentru legalitate de către inculpata Enache Marcela, în calitate de secretar, astfel că nu se întrevede nicio vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale Consiliului Local al Municipiului Constanţa“, se mai arată în motivarea instanței.
Astfel, judecătorii au decis că: „din perspectivă valorică, în urma probatoriului administrat în cauză (inclusiv în faza judecăţii), nu s-a dovedit că cele trei terenuri au fost vândute la preţuri subevaluate, după cum s-a arătat anterior“.
Ce au spus judecătorii legat de faptul că terenurile au fost vândute fără licitație
Pe de altă parte, DNA a solicitat să se ia în considerare şi un prejudiciu de ordinul vătămării intereselor municipiului Constanţa, rezultat din ieşirea din patrimoniul său a celor trei imobile pe calea unei proceduri nelegale, fără respectarea unor dispoziţii legale care impuneau organizarea unei licitaţii publice, respectiv art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.
„Într-adevăr, instanţa găseşte justificată susţinerea acuzării conform căreia în cauza de faţă nu sunt aplicabile dispoziţiile derogatorii ale art. 123 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, precitate, care dădeau dreptul Municipalităţii să vândă terenurile fără licitaţie, pentru simplul fapt că nu este vorba despre vânzarea unor terenuri pe care erau ridicate construcţii, ci acele terenuri erau în proximitatea construcţiei deţinute de cumpărătoarea, adică firma în cauză. Dar în această cauză nu este de analizat exclusiv legalitatea procedurii prin care au fost vândute imobilele, ci întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost declanşată acţiunea penală. Revenind la ipoteza prejudiciului de ordinul vătămării intereselor Municipiului Constanţa, tribunalul o găseşte nesusţinută de dovezi, în condiţiile în care Consiliul Local al Municipiului Constanţa a decis vânzarea celor trei imobile către persoana juridică care deţinea construcţia în beneficiul căreia se putea face exploatarea celor trei terenuri, iar nicio altă persoană fizică sau juridică nu ar fi putut justifica o mai bună utilizare“, se mai arată în decizia instanței.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla la apel.
Liliana BELCIUG
