Deși există o lege ”a mirosurilor”, așa cum a fost denumită generic, prevederile acesteia nu prea sunt luate în considerare de marii crescători de animale care își desfășoară activitatea în apropierea localităților. Așa se face că de cele mai mute ori, dejecțiile rezultat de la animale sunt deversate peste tot, mai ales pe câmp sub pretextul că sunt considerate îngrășăminte naturale.
Așa se face că, sâmbăta trecută, undeva între Constanța și localitatea Valu lui Traian, mirosea a fecale, iar locuitorii zonei au sunat la 112 pentru a reclama situaţia, iar angajații ISU au pornit în căutarea sursei acestuia.
În schimb, în localitatea Lumina, pe raza căreia există ferme de păsări și de porci, unii oameni s-au resemnat, în timp ce alții se luptă pentru dreptul la sănătate, dreptul de a respira aer curat și de a trăi în condiții decente.
Garda de Mediu, care a primit reclamații peste reclamații, este cumva legată la mâin și la picioare, dat fiind că nu pot face mai mult decât să aplice unele amenzi pe care crescătorii de animale le plătesc liniștiți și își văd de treabă în continuare.
Un locuitor al localității Lumina, Aurel Borândel, s-a adresat, în luna august a acestui an, Direcției Generale de Mediu din cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles, pentru a lua unele măsuri în vederea diminuării mirosurilor de dejecții de animale pe raza localității.
Iată ce răspuns a primit:
”Stimate domnule Borândel,
Vă scriu în legătură cu e-mailul dumneavoastră din 10 august 2021, în care vă exprimați nemulțumirea cu privire la poluarea cauzată de Avicola Lumina și, în special, de mirosul foarte puternic de excremente și putregai.
Ca răspuns la scrisoarea dumneavoastră, aș dori să subliniez faptul că responsabilitatea pentru aplicarea corectă a dreptului Uniunii Europene revine în primul rând statelor membre. Comisia Europeană se asigură că dreptul Uniunii Europene este respectat și nu poate trata decât cazurile de încălcare a dreptului comunitar în acest domeniu. Comisia Europeană are competența de a monitoriza dacă statele membre au transpus legislația UE relevantă în legislația lor națională sau dacă este încălcat dreptul Uniunii Europene (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și actele juridice bazate pe acesta – directive, regulamente, decizii).
Aș dori să vă asigur că serviciile Comisiei monitorizează îndeaproape și verifică punerea în aplicare corespunzătoare și conformă a directivelor privind protecția mediului de către România.
În primul rând, trebuie observat că creșterea animalelor intră în categoria instalațiilor de creștere intensivă a animalelor, incluse la punctul 17 litera (e) din anexa I la Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Aceasta înseamnă că este obligatorie o evaluare a impactului asupra mediului pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte având cel puțin 85 000 de locuri pentru pui de carne sau 60 000 de locuri pentru găini.
Creșterea intensivă a păsărilor de curte face, de asemenea, obiectul anexei II la directivă, în cazul în care proiectul nu intră sub incidența anexei I. Aceasta înseamnă că, în conformitate cu legislația UE, instalația ar trebui considerată un proiect care ar putea avea un efect semnificativ asupra mediului și, prin urmare, ar trebui să facă obiectul unei verificări/screening, și anume o analiza pentru a decide dacă proiectul respectiv necesită evaluarea impactului asupra mediului (EIM).
Decizia de a efectua evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2014/52/UE ar trebui luată pe baza unei analize de la caz la caz sau pe baza pragurilor sau a criteriilor stabilite de statul membru. În situația în care evaluarea impactului asupra mediului este necesară în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2011/92/UE, această procedură constă în determinarea, descrierea și evaluarea în mod corespunzător pentru fiecare caz în parte a efectelor directe și indirecte ale unui proiect asupra unor elemente precum: oameni, faună și floră, sol, apă, aer, climă și peisaj, bunuri materiale și patrimoniu cultural, precum și interacțiuni între aceste elemente.
Directiva 2014/52/UE a fost transpusă în legislația română prin Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului[1]. În conformitate cu această lege, fermele avicole au fost clasificate atât în grupa I ( ce necesită întotdeauna evaluarea impactului asupra mediului, la punctul 17 litera (a) din anexa I), cât și în grupa II (care ar putea necesita evaluarea impactului asupra mediului, la punctul 1 litera (e) din anexa II), în funcție de numărul de animale din ferme. Aceasta înseamnă că creșterea sau creșterea animalelor de cel puțin 85,000 de locuri pentru creșterea păsărilor de curte, respectiv 60,000 de locuri pentru păsările ouătoare, aparține grupei I și, prin urmare, este întotdeauna supusă evaluării impactului asupra mediului. Întrucât grupa II – care ar putea necesita o evaluare a impactului asupra mediului – include creșterea sau creșterea animalelor în număr de 85,000 de locuri pentru creșterea păsărilor de curte, respectiv 60,000 de locuri pentru păsările ouătoare;
Am luat act de faptul că scrisoarea dumneavoastră este legată de o situație specifică, care ar fi mai bine evaluată la nivel național, deoarece acest lucru vă va permite să primiți o soluție mai rapidă la preocupările dumneavoastră. Aș dori să subliniez faptul că administrația publică națională și autoritățile judiciare, care sunt mai apropiate de situația actuală și sunt singurele responsabile de asigurarea legalității în cazuri individuale, sunt cele care dispun de mijloacele adecvate pentru a vă verifica îndoielile și preocupările și pentru a oferi o soluție adecvată în cazul în care consideră că acest lucru este justificat. Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, Comisia Europeană nu are competența de a efectua inspecții la fața locului în statele membre și nici de a se substitui autorităților române în ceea ce privește măsurile care ar trebui luate. Comisia nu poate efectua inspecții la sediul central al Avicola Lumina.
În cele din urmă, vă încurajez să vă adresați în continuare Gărzii de Mediu Constanța și Autorității pentru Protecția Mediului.
Sper că aceste informații vă vor fi utile”, se arată în scrisoarea primită de reclamantul Aurel Borândel, semnată de comisarul european Sabine Bourdy.
Cu alte cuvinte, singurele entități care pot interveni în cazul poluării olfactive provenită de la crscătoriile de animale sunt tot instituțiile care au primit deja zeci de reclamații.
Așa cum a precizat și reclamantul, va continua să facă sesizări până se va face ceva în acest sens.
Daniel ALBU
