Orașul de la malul mării s-a dezvoltat, de-a lungul secolelor, peste ruinele bătrânului Tomis. Aici încă zac comori nedescoperite, așteptând să fie scoase la lumină cu fiecare săpătură de specialitate realizată cu grijă.
Un exemplu concludent este Poarta Mare a incintei târzii a cetății Tomis, ieșită la iveală în anul 1933, în urma cercetărilor arheologului Scarlat Lambrino. Ulterior, în anul 1988, cel de-al doilea turn a fost descoperit cu ocazia unor ample lucrări de demolare, efectuate în vederea construirii unui front de blocuri de locuințe pe strada Mircea cel Bătrân.
Clădirea de locuințe colective urma să fie realizată sub forma unui ansamblu cu două scări, însă, după descoperirea arheologică, proiectul a fost stopat, iar blocul a rămas în stadiul în care se află și astăzi.
Din nefericire, această bijuterie arheologică este amenințată de un nou proiect imobiliar. Demersurile societății Black Sea Waters au fost inițiate în urmă cu aproximativ un deceniu. Fosta administrație locală a reușit să blocheze etapele incipiente, de natură birocratică, însă proprietarul terenului a atacat în instanță proiectul de hotărâre adoptat de Consiliul Local Municipal, care, în anul 2019, a votat împotriva elaborării unui Plan Urbanistic de Detaliu.
Situl arheologic este situat la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân și Dragoș Vodă. Monumentul face parte dintr-un ansamblu arheologic cercetat pe parcursul a peste opt decenii. Cu toate acestea, situl este amenințat de un controversat proiect imobiliar, care prevede construirea unui bloc cu șase etaje peste vestigii.
Instanța a dispus reintroducerea proiectului în dezbaterea CLM
În anul 2024, instanța a dispus reintroducerea proiectului în dezbaterea Consiliului Local Municipal – unde, însă, a fost din nou respins. Anul trecut, proiectul privind punerea în executare a sentinței civile privind Planului urbanistic de detaliu – construire imobil S+D+P+5-6E – locuire colectivă cu comerț, strada Mircea cel Bătrân nr. 47A- în zona Porții Mari a Cetății a fost adoptat de consilierii locali cu 14 voturi pentru, 6 împotrivă și 6 abțineri, administrația fiind obligată să emită avizele necesare pentru realizarea investiției.
Un nou certificat de urbanism emis – construirea unui bloc de șase etaje
Prezentul Certificat de urbanism, nr. 93, eliberat vineri, 6 februarie a.c., poate fi utilizat pentru construirea unui imobil D+P+5+6E, locuințe colective cu spațiu comercial la demisol și parter, organizare de șantier, împrejmuire teren. Însă, nu pentru branșare la utilități. Scopul este de a obține autorizația de construire. Valabilitatea este de un an. Amplasamentul este situat pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 47A din Municipiul Constanța. Beneficiarul este societatea Black Sea Waters.
Demersuri din 2018: proiect blocat de fostul arhitect-șef
În anul 2018, Black Waters SRL, a demarat procedura informării şi consultării publicului asupra Planului Urbanistic de Detaliu – locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 etaje, pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A.
Astfel, pe parcursul derulării procedurii de informare şi consultare publică, au fost depuse solicitări, observaţii şi sesizări care vizau reglementările propuse, astfel: SNTGN Transgaz SA, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Asociaţia de Proprietari bloc MK2, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa, Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Dobrogea.
Detalii despre societate
Black Waters a fost înființată la data de 9 aprilie 2014, având sediul pe Bulevardul Mamaia, nr. 288 din Municipiul Constanța. Administrator este Remus Alfredo Budur, care este și asociat cu 40% din capitalul social, alături de Gheorghe Lisandru cu 50% din capitalul social și Ioan Claudiu Dobre cu 10% din capitalul social. Cifra de afaceri raportată pentru anul 2024 a fost de 1.645.839 de lei, profit de 151.278 de lei, datorii de 5.951.506 lei, cu 13 angajați.
Arheologul Octavian Mitroi, despre Poarta Mare a Cetății, amenințată de un proiect imobiliar
Cum Poarta Mare a Cetății Tomis este pusă în pericol de acest proiect imobiliar, am discutat, în vara anului trecut, cu arheologul Octavian Mitroi din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cel care a efectuat, alături de arheologul Liviu Lungu, ultimele săpături arheologice aici, între 2015 și 2016.
„Când vorbim de situl arheologic local, vorbim de tot ansamblul ocupat de Cetatea Tomis. Poarta mare a fortificațiilor din perioada Antichității Târzii, în grosso modo de la un 300 până un 600 d.H., reprezintă doar un punct din ansamblul acestui sit. Poarta mare a fost descoperită în 1933, de către arheologul Scarlat Lambrino, cu ocazia demolării micii geamii care o suprapunea, chiar acolo, în zona unde este vegetația aceea abundentă. S-au păstrat inclusiv fotografii de epocă în care se vede geamia respectivă și cu ocazia demolării acelei geamii, cum vă spuneam, acest arheolog a descoperit și a cercetat turnul de sud-vest al porții mari.
Tot cu aceeași ocazie s-a constatat că acel turn făcea parte din ansamblul arhitectural al unei porți de mari dimensiuni, deoarece în exteriorul lui, pe flancul lui drept, a fost decopertată și o porțiune de pavaj. În mod normal, dacă era doar un turn de curtină, deci turn aflat pe traseu zidului, nu avea ce căuta acolo acel pavaj. Deci era clar din anul 1930 că în această zonă avem o poartă, o cale de acces a Tomisului din perioada Antichității Târzii.
Al doilea turn, perechea acestuia, cel de nord-est, pe care de fapt stăm noi acum, a fost descoperit întâmplător, în 1988, cu ocazia amplelor lucrări de demolare, în vederea construirii unui front de blocuri de locuințe pe strada Mircea cel Bătrân. Blocul pe care îl vedem acolo, potrivit proiectului inițial, trebuia să aibă două scări, dar când a fost descoperit turnul de nord-est al Porții Marii, s-a renunțat la construirea celei de-a doua scări, care trebuia să îl suprapună, și a rămas cu o singură scară“, ne-a declarat arheologul Octavian Mitroi.
Loredana MIHAI
Citește și:
