O femeie din Constanța este, efectiv, terorizată de fiul care este diagnosticat cu schizofrenie paranoidă. A fost agresată în mai multe rânduri, martori la violențe fiind și vecinii. În episoadele acute, bărbatul a fost internat la Spitalul de Neuropsihiatrie Palazu Mare, însă, așa cum prevede legea, după stabilizarea stării, pacientul trebuie externat. Iar el ajunge din nou acasă, unde își reia obiceiurile. De data aceasta, femeia a obținut, în instanță, un ordin de protecție, însă măsura reprezintă doar o pauză pentru ea și nicidecum rezolvarea problemei. Ce este de făcut în această situație?
Agresiuni pe bandă rulantă
Femeia a ajuns, de dată recentă, în instanță, unde a cerut un ordin de protecție împotriva fiului ei. Aceasta a relatat că, la data de 17.10.2025, victima a fost agresată fizic de către fiul acesteia, fiind lovită cu pumnul în zona umărului drept, provocându-i o echimoză, atestată de certificatul medico — legal depus la dosarul cauzei.
Instanţa a reţinut că pârâtul este încadrat în grad de handicap încă din 2014, cu titlu permanent, reieşind că acesta are un diagnostic medical de schizofrenie paranoidă.
Manifestările violente ale pârâtului care a locuit în mod constant în imobilul mamei sale sunt confirmate şi de declaraţiile vecinilor imobilului unde locuiesc părţile, aceştia menţionând că au fost martorii comportamentului agresiv al pârâtului.
Totodată, din relaţiile depuse la dosar de către IPJ Constanţa, instanţa reţine că au existat mai multe incidente când fratele pârâtului a apelat 112 reclamând aspecte ce vizează un comportament violent al celui reclamat, de fiecare dată fiind luată măsura internării la Secţia de Psihiatrie Palazu Mare.
Pe 25 noiembrie 2025, magistrații Judecătoriei Constanța au decis emiterea unui ordin de protecție valabil 6 luni, timp în care se va dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuinţa victimei; obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 100 metri faţă de victimă şi reşedinţa acesteia.
”Respinge solicitarea victimei de obligare a pârâtului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere ca nefondată”, au mai dispus judecătorii.
Ordinul de protecție, doar o pauză pentru victimă. De ce nu e ținut mai mult la Palazu Mare?
Ordinul de protecție este doar o pauză pentru victimă, nicidecum rezolvarea problemelor.
În momentul de față, agresorul este internat la Spitalul de Psihiatrie Palazu Mare, care, de fapt, este o Secție exterioară a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța.
Însă, întrebarea cea mai des întâlnită este: ”De ce nu este ținut mai mult la Palazu Mare?”
Legislația (Legea 487/2002 republicată a sănătății mintale) prevede că internările nevoluntare pot fi menținute doar în situaţia în care se mai constată condiţiile care au determinat hotărârea.
Odată stabilizat, pacientul este externat, chiar dacă familia nu este de acord. Iar medicii nu au ce face și trebuie să respecte legea.
Articolul de lege
Articolul 54: O persoană poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăște că persoana suferă de o tulburare psihică și consideră că:
- a) din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane;
- b) în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă, neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat.
Articolul 55: Internarea nevoluntară se realizează numai în secții de psihiatrie care au condiții adecvate pentru îngrijiri de specialitate în condiții specifice.
Articolul 56: (1) Solicitarea internării nevoluntare a unei persoane se realizează de către:
- a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire această persoană;
- b) familia persoanei;
- c) reprezentanții administrației publice locale cu atribuții în domeniul social-medical și de ordine publică;
- d) reprezentanții poliției, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum și de către procuror;
- e) instanța de judecată civilă, ori de câte ori apreciază că starea sănătății mintale a unei persoane aflate în cursul judecății ar putea necesita internare nevoluntară.
(2) Motivele solicitării internării nevoluntare se certifică sub semnătură de către persoanele menționate la alin. (1), cu specificarea propriilor date de identitate, descrierea circumstanțelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntară, a datelor de identitate ale persoanei în cauză și a antecedentelor medicale cunoscute.
(3) Procedura prevăzută la art. 61 și următoarele se aplică în mod corespunzător.
Articolul 61: (1) Propunerea de internare nevoluntară, întocmită potrivit prevederilor art. 58, este analizată de către o comisie special constituită în acest sens, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea propunerii, după examinarea persoanei respective, dacă aceasta este posibilă.
Articolul 63
(1) În caz de urgență, medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse și după aprecierea oportunității internării nevoluntare, dispune internarea nevoluntară a pacientului și informează despre aceasta, de îndată, persoana respectivă, reprezentantul legal sau convențional ori, după caz, autoritatea tutelară, precum și comisia prevăzută la art. 61 alin. (1).
(2) Internarea nevoluntară de urgență este supusă revizuirii comisiei prevăzute la art. 61 alin. (1), în termen de 24 de ore de la primirea înștiințării cu privire la internarea nevoluntară.
(3) În cazul în care comisia confirmă decizia de internare nevoluntară, prevederile art. 61 alin. (2)-(7) și art. 62 se aplică în mod corespunzător.
Ce se poate face. Primul pas: stabilirea unui tutore legal
Singura soluție viabilă pe termen lung, care necesită timp și efort, rămâne instituirea tutelei sau curatelei de către instanță.
Odată ce mama sau altcineva devine tutore legal, acea persoană poate semna pentru internarea pe termen lung în centrele abilitate.
Fără tutore, sistemul este blocat.
Odată instituită tutela:
– tutorele devine reprezentantul legal al persoanei cu tulburare psihică severă,
– poate semna pentru internare pe termen lung în centre rezidențiale publice sau private,
– poate gestiona drepturile sociale, pensia de handicap, indemnizațiile,
– poate solicita plasarea în centre DGASPC (ex: Techirghiol, Poarta Albă),
– poate solicita mutarea, monitorizarea și protecția socială.
În lipsa unui tutore:
-persoana este considerată „capabilă juridic”,
-DGASPC NU poate prelua pacientul,
-centrele rezidențiale NU îl pot primi,
-spitalul NU poate decide internare permanentă,
-legal, toată responsabilitatea rămâne pe umerii mamei.
Aceasta este marea dramă a familiilor cu membri schizofrenici agresivi.
Liliana BELCIUG
Dar de ce nu are insotitor permanent,tanarul?