Biblioteca Județeană I.N. Roman din Constanța a fost gaza unui eveniment de excepție vineri, 29 august 2025: o dublă lansare de carte – „România ca proiect”, autor Dumitru Borțun și „Micul ghid al autostopistului prin lumea vie”, autor Alexandru Mironov.
Prezentarea cărților a fost însoțită și de o sesiune de întrebări din public pentru cei doi autori. Profitând de tema lansată în discuție de prof. univ. dr. Dumitru Borțun – proiectul de țară, nevoia acută de un asemenea proiect care să ridice România, Focus Press a lansat acestuia provocarea de a răspunde la următoarea întrebare: „De ce nu conturează mediul academic un proiect de țară, pe care să îl prezinte actualului sau poate viitorului președinte?”. Întrebarea a venit și pe fondul mărturisirilor lui Dumitru Borțun care a amintit, cu ocazia lansării, un episod din cadrul unei emisiuni televizate, când fostul președinte Emil Constantinescu transmitea mediului academic faptul că elitele ar trebui să propună un astfel de document.
„În revelația pe care am avut-o, ascultând emisiunea despre care vă vorbeam, mi-am strâns 7-8 colegi de excepție, colegi la SNSPA, oameni care au contribuit la reevaluarea culturii românești, oameni care au condus colecții de edituri, oameni care au scris despre modernitatea României, despre istoria culturală a României. Niște somități. I-am prins pe toți la o întâlnire – ieșea cineva la pensie (…), cu câte un pahar de vin în mână, ieșim cu toții în curtea facultății și vreau să vă spun ceva. Și le-am propus să lucrăm la un proiect de țară. S-au uitat la mine și mi-au spus: “eu lucrez deja la o carte”, “eu mai am nu-știu-ce proiect de făcut”… Am spus: ne mai întâlnim?, “ne mai întâlnim”. A fost ultima data când ne-am mai văzut. Ăsta este mediul academic: oamenii sunt cu proiectele lor, sunt cu problemele lor. N-au respins ideea în sine, dar n-au fost capabili să se mobilizeze. După câțiva ani, aflu că Academia Română are un fel de strategie de dezvoltare națională. N-au știut să o comunice. Au făcut-o degeaba, zace în sertare. Iată de ce este foarte important ce spuneam: să cunoaștem, să gândim întâi, să cunoaștem și să comunicăm. Limbajul are trei roluri: în limbaj gândim, în limbaj cunoaștem, prin intermediul noțiunilor și cuvintelor și prin limbaj comunicăm. Dacă doar cunoaștem și nu comunicăm, degeaba. Și asta face Academia Română: nu comunică. Păi, nu ar fi trebuit să vină cei care au lucrat la această strategie aici și să vă vorbească dumneavoastră, în fața dumneavoastră? (…) Deci, lucrurile acestea trebuie reglate din mers, cu elita intelectuală. Elitele sunt necesare, dar nu suficiente. Ele trebuie să mai aibă și acțiune socială, să iasă din propria lor satisfacție cu viața. Rolul actual al intelectualilor nu mai este de ghid, să știți. Toți cădem în capcana asta. Dacă mai știți cum era cu marele părinte al națiunii Nicolae Iorga: intelectualul-ghid, care arată calea cea dreaptă, calea luminoasă, ne arată direcția. Nu mai e posibil și știți de ce? Pentru că opinia publică s-a spart în publicuri. Știți ce ar trebui să facă? Să modereze. Intelectualul în ziua de azi trebuie să fie moderator între diferite puncte de vedere, viziuni alternative, diferite, viziuni, aspirații și să ajungă să construiască consens”, a afirmat Dumitru Borțun, răspunzând întrebării jurnalistului Focus Press.
Facem precizarea că evenimentul de vineri, de la Biblioteca Județeană Constanța, a fost organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES Dobrogea) și Asociația Creative Life.
Alexandra CUCU
Vă invităm să urmăriți și interviul realizat, tot vineri, 29 august 2025, cu Alexandru Mironov:
