Peste 600 de specialiști și experți din domeniul Psihologiei și-au dat întâlnire la Constanța cu scopul de a analiza cele mai noi informații și tendințe în era digitală. Astfel, în perioada 2-4 iunie a avut loc Conferința Națională a Asociației Psihologilor din România. Programul a fost plin de evenimente interesante, incluzând: 23 de workshop-uri captivante, 9 simpozioane inovatoare, 9 dezbateri fascinante, 5 sesiuni plenare inspiraționale, 66 de prezentări orale, strategii de intervenție și un panel de keynote speakeri de renume din domeniul psihologiei din Uniunea Europeană. La Constanța au avut loc comunicări științifice relevante pentru domeniul psihologiei. Universitatea Ovidius a fost gazda, iar partenerii evenimentului au fost Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Institutul de Filosofie și Psihologie ”Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, dar și Colegiul Psihologilor din România.
Evenimentul a debutat vineri, la ora 09.00, cu alocuțiuni susținute în deschiderea conferinței de către conf.univ.dr. Dan Marcel Iliescu, rectorul Universității Ovidius din Constanța, Ionuț Rusu, viceprimarul municipiului Constanța, prof. univ. dr. Mircea Marica, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, prof. univ. dr. Florin Sava, președintele Comitetului Științific, conferința APR 2023, prof. univ. dr. Mihaela Rus, președintele Comitetului de organizare, conferința APR 2023. Tot vineri a avut loc și decernarea Premiului “Nicolae Mărgineanu”, moment important urmat de alocuțiunea științifică a prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca și președintelui APR. Această conferință de excepție a fost acreditată de Colegiul Psihologilor din România și s-a adresat tuturor cadrelor didactice și studenților, masteranzilor și doctoranzilor de la facultățile de psihologie din țară.
Prof. univ. dr. psih. Daniel David, președintele APR și rectorul UBB, și-a dorit să îi revadă pe psihologi la Constanța, pentru a extinde limitele cunoașterii în psihologie și pentru a ține psihologia românească ancorată în cele mai bune practici academice și profesionale internaționale: „Din 1966 – așadar de peste 57 de ani -, Conferința Națională a Asociației Psihologilor din România (APR) este evenimentul major al psihologiei românești, reunind oameni de știință și practicieni, studenți și specialiști, inclusiv participanți din domenii conexe. Mă bucur să văd că Conferința Națională din 2023 – ediția a XV-a – continuă această tradiție de excepție, este organizată pe o temă relevantă pentru știința psihologică internațională – Psihologie și Digitalizare (tehnologie) -, cu un comitet științific de excepție și în organizarea uneia dintre cele dinamici noi Școli românești de psihologie din România, și anume din Constanța”.
Prof. univ. dr. Florin Alin Sava, președintele Comitetului Științific al Conferinței APR 2023, a susținut faptul că: „Îmi revine deopotrivă plăcerea și onoarea de a vă transmite mesajul de întâmpinare, în calitate de președinte al Comitetului Științific al celei de a XV-a ediții a Conferinței Naționale de Psihologie. Conferința APR din 2023 are ca temă Psihologia în era digitală. În ultimii 35 ani au apărut în viața noastră laptopurile, telefoanele mobile, internetul, ceasurile inteligente, tabletele, ochelarii pentru realitate virtuală, DVD-urile, Blue-Ray-urile, cloud-ul, rețelele sociale, dispozitivele bazate pe interfața creier-calculator ș.a.m.d. Avansul tehnologic a remodelat lumea în care trăim, inclusiv psihologia. Ritmul de viață s-a schimbat, a devenit unul alert și amprentat digital. Vă invit, stimați colegi, să ne revedem în cadrul conferinței pentru un schimb de idei științifice fructuoase despre felul în care evoluează știința psihologică în această eră digitală. Succesul conferinței va depinde, atât de noi, în calitate de contributori științifici, cât mai ales de colegii din echipa de planificare și organizare a conferinței. Prin urmare, doresc să-mi exprim gratitudinea față de doamna profesor Mihaela Rus și echipa sa din Constanța, pentru tot efortul depus și care mai urmează a fi depus pentru a face șederea noastră la Constanța cât mai plăcută”.
Prof. univ. dr. habil. Mihaela Rus, președintele Comitetului de organizare al Conferinței APR 2023, președintelui Colegiului Psihologilor Filiala Constanța, președintele Asociației PsihoTrafiQ și prodecan la Facultatea de Drept și Știinte Administrative din cadrul Universității „Ovidius”, a precizat că manifestările din cadrul ediției a XV-a Conferinței Naționale a Asociației Psihologilor din România se vor desfășura în perioada, în perioada 2-4 iunie 2023. „Ediția de anul acesta, care se va desfășura în format fizic, propune ca temă „Psihologia în era digitală”, o temă deosebit de actuală pentru societatea românească. Respectând tradiția conferințelor APR, dorim ca și la această ediție să oferim tuturor psihologilor din România și tuturor celor interesați în psihologia științifică, indiferent de profesie, comunicări științifice relevante pentru domeniul psihologiei. Doar prin participarea, implicarea și contribuția dumneavoastră, această conferință va fi un eveniment de referință și de tradiție pentru practica profesională și de cercetare în psihologia din România. Vă mulțumim pentru participare și vă dorim să aveți o experiență plăcută și utilă pe parcursul conferinței”.
Tot prof.univ.dr.habil. Mihaela Rus a menționat și faptul că: „În prima zi a Conferintei APR, după deschiderea oficială, participanții la conferință s-au bucurat de workshop-urile plenare susținute de prof.univ.dr Adrian Opre (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), prof.univ.dr. Dragos Iliescu (Universitatea din București), lect.univ. dr. Diana Lucia Vasile, presedinte ISTT, de prezentarea keynote speaker-ului Monika Baryła-Matejczuk, de la Univesitatea Lublin, Polonia. În paralel s-au desfășurat sesiunile de workshop-uri , dezbateri și prezentări orale”.
Din Comitetul Științific au făcut parte: Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara) – președintele Comitetului științific, Oana Benga (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca) , Delia Bîrle (Universitatea din Oradea), Vlad Burtăverde (Universitatea din București), Ana-Maria Cazan (Universitatea Transilvania din Brașov), Ion Dafinoiu (Universitatea A. I. Cuza din Iași), Anca Dobrean (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Cezar Giosan (Universitatea din București), Dragoș Iliescu (Universitatea din București), Andrei Ion (Universitatea din București), Laurențiu Maricuțoiu (Universitatea de Vest din Timișoara), Cornelia Măirean (Universitatea A. I. Cuza din Iași), Cătălin Nedelcea (Universitatea din București), Adrian Opre (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Mariela Păvălache (Universitatea Transilvania din Brașov), Ciprian Răulea (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu), Adrian Roșan (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Mihaela Rus (Universitatea Ovidius din Constanța), Andrei Rusu (Universitatea de Vest din Timișoara), Aurora Szentagotai (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Constantin Ticu (Universitatea A. I. Cuza din Iași), Nicoleta Turliuc (Universitatea A. I. Cuza din Iași), Delia Vîrgă (Universitatea de Vest din Timișoara) și Roxana Maier (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca).
Din Comitetul de organizare au făcut parte Mihaela Rus, președinte al Comitetului de Organizare, dar și reprezentanții Universității Ovidius Raluca Silvia Matei, Mariana Floricica Calin, Cristian Opariuc-Dan, Mihaela Luminița Sandu, Tănase Tasențe, Rodica Gabriela Enache, Nicu-Ionel Sava, cadru didactic asociat, Universității Buccurești, Silvia Petrov, Mihaela Vărăștenu Băiceanu și Tiberius Iustinian Stanciu.
Voluntari în echipa de organizare au fost psihologi, studenți și masteranzi de la Universitatea Ovidius: Medy-Melisa Lovin, Cătălina Gabriela Micu, Carolina Carapascal, Viviana Vasilescu, Elena Cătălina Ștefănescu (Jipieanu), Alexia-Laura Obogeanu, Elena Gavriz, Elena Lițu, Cornelia Dumitrescu, psiholog, CPR Filiala Constanța, Oana Găinușă, Cornelia Daniela Sterie, Maria Carali, Liviu Tudor Andrei Giumba, Liliana Ciubotaru, Lavinia-Gabriela Lazăr, Elena Alina Ionescu,Monica-Roxana Misa, și psihologii Oana Cornescu și Dorina Revici.
Prof. univ. dr. Adrian Opre, de la Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, în Sesiunea Plenară 1, a pus accentul pe programele de intervenție socio-emotională în era digitală, strategii pentru optimizarea consilierii psihologice și vocaționale: „Emoțiile și comportamentele dezadaptative manifestate în diverse medii educaționale au cunoscut o creștere îngrijorătoare în ultimii ani. Ele afectează sever performanța academică proiecțiile vocaționale ale copiilor și adolescenților. Elevii care se confruntă cu aceste disfuncționalități constituie o adevărată provocare pentru profesori, părinți și consilieri școlari. În plus, există o extindere fără precedent a decalajului dintre generații, sporită de digitalizarea alertă a mediului educațional. Mulți dintre noi considerăm din ce în ce mai dificil să oferim studenților un sprijin real și eficient în timpul tranziției lor către ciclurile de învățământ superior sau mediul profesional. Consecințele se regăsesc nu numai în erorile decizionale ale elevilor și studenților cu privire la parcursul lor vocațional, ci și în suferința emoțională pe care ei o trăiesc. Cu un accent evident pe formarea practică, acest atelier va oferi participanților: a. strategii eficiente de luare a deciziilor în selectarea și utilizarea programelor de dezvoltare socio-emoțională; b. aspectele din culise privind conceptualizarea, proiectarea și derularea programelor de consiliere psihologică, educațională și vocațională; c. o serie de sfaturi pentru a maximiza beneficiile programelor/ghidurilor de consiliere pentru copii și tineri, pe care le-am dezvoltat noi înșine”.
Prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, directorul Școlii Doctorale a Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, în Sesiune plenară 2 a adus în discuție echivalența cross-culturala a constructelor psihologice și adaptarea de test psihologic: „Workshopul discuta probleme legate de comparabilitatea cross-culturala a constructelor măsurate de și a scorurilor care rezulta din testele psihologice, precum și felul în care aceste probleme de comparabilitatea se reflecta în adaptarea culturală a testelor psihologice și în studiile cross-culturale în general. Workshopul tratează continuumul echivalenta vs. variabilitate cross-culturala a constructelor psihologice, discutand felul in care acestea influenteaza masurarea psihologica si abordarile principiale in cercetarea psihologica, intre polii radical emic (indigen) si radical etic (universal). Sunt demonstrate aspecte concrete ale (in)echivalentei de construct, de metoda si de item, sunt enumerate modalitatile de control si detectie statistica pentru aceste efecte si este apoi discutat felul in care (in)echivalenta influenteaza aspecte fundamentale ale cercetarii psihologice – printre altele felul in care se rasfrange asupra crizei replicabilitatii in cercetarea psihologica”.
Col. dr. Vasile Doru Marineanu, șeful Centrului Național Militar de psihologie și sănătate comportamentală al MAPN, în Sesiune plenară 3 a explicat parcursul drumului către acceptarea de sine, sănătate și performanță în mediul operațional military: „Având în vedere distresul cu care se confruntă personalul militar, este aproape imposibil să nu vorbim despre consecințele sale psihologice, în special în planul performanței și al sănătății mintale. În acest context, imaginea de sine și încrederea în sine reprezintă factori esențiali în fața adversităților operaționale, stima de sine fiind considerată atât un factor cauzal al problemelor psihologice, cât și o consecință a lor. Cu toate acestea, se presupune că stima de sine ar include o ero are semnificativă de procesare a informațiilor despre sine, punând sub semnul întrebării validitatea sa de construct. De aceea, Albert Ellis (1974) a propus introducerea conceptului de acceptare necondiționată a sinelui, subliniind ideea că ar permite o evaluare mai precisă a punctelor tari şi slabe ale unei persoane, fără a conduce la probleme emoționale și de comportament, ceea ce îl face factor protectiv față de evenimentele stresante (David, Schnur & Belloiu, 2002). În acest sens, workshop-ul va reprezenta o oportunitate de a aborda o serie de subiecte, referitoare la aplicabilitatea și utilitatea acestui concept în structurile cu atribuții în domeniul securității naționale: • cadrul conceptual necesar în procesul de înțelegere a rolului stimei de sine ca factor de vulnerabilitate generală pentru problemele psihologice și de comportament; • aspectele cele mai relevante pentru înțelegerea drumului de la apariția și dezvoltarea stimei de sine până la acceptarea de sine; • modalități concrete de ajustare a credințelor centrale negative, a regulilor și asumpțiilor disfuncționale, utile personalului din domeniul securității naționale pentru a avea așteptări realiste, a se autoevalua în mod echilibrat și a se angaja în comportamente sănătoase, eficiente. • strategii, tehnici și exerciții pentru acceptarea de sine, îmbunătățirea sănătății mintale și comportamentale, creșterea stării de bine și a calității vieții, reducerea nivelului de stres și obținerea succesului personal și profesional”.
Diana Lucia Vasile, PhD, psihoterapeut de traumă, lector univ., președinte ISTT, a coordonat Sesiunea plenară 4, despre mituri și realitate despre psihoterapia traumei: „Workshop-ul prezintă participanților cele mai importante principii de lucru în psihoterapia traumei, așa cum rezultă ele din ultimele cercetări în domeniul psihologiei traumei. În jurul acestor principii s-au născut o serie de mituri pe care specialiștii în psihologie au nevoie să le conștientizeze și să le combată. Trei dintre cele mai importante mituri abordate sunt: 1. Psihoterapia traumei este de lungă durată. 2. Psihoterapia traumei este despre copilărie. 3. Psihoterapia traumei se bazează mai ales pe relația psihoterapeutică. Informațiile prin care clarificăm aceste mituri provin din experiența personală de psihoterapeut îmbinată cu studiul literaturii de specialitate din care am extras cele mai recente cercetări care indică eficacitatea psihoterapiei traumei până la 80% dintre cazurile abordate. Workshop-ul este interactiv, bogat în exemple și situații concrete menite să sprijine psihoterapeuții din orice orientare psihoterapeutică să abordeze cu încredere persoanele traumatizate prin orice tip de interacțiune electronică, telefonică, față în față sau mixtă. Acest workshop este conceput ca o activitate de grup. El vizează tematica modului în care apare traumatizarea psihică, a manifestărilor acestora în relațiile semnificative, precum și principiile psihoterapiei care are în atenție traumatizarea psihică. Psihoterapia traumei vizează procesarea experiențelor traumatice cu scopul ameliorării funcționării psihice și fizice sănătoase. Este un workshop interactiv în care îmbinăm armonios prezentarea unor informaţii teoretice cu exerciţii practice, de tip analiză de caz și folosirea metodei intenției, prin folosirea empatiei și a rezonanței, care dezvoltă capacitatea participanților de a identifica rănile psihice proprii și ale altora, determinate de evenimente traumatizante din viaţa lor, dar mai ales de a stimula capacitățile reglatorii. Ne propunem să subliniem caracteristicile traumelor spre deosebire de tensiunile interioare provocate de stres. Având în vedere că se adresează cu precădere psihologilor, ca parte a formării continue, vom aborda aceste aspecte în contextul relaţiei terapeutice, fie ea individuală sau de grup”.
Delia Vîrgă, director al Departamentului de Psihologie din Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, a coordonat Sesiunea plenară 5 despre designul locului de muncă în era digitală pentru angajați performanți, strategii de intervenție: „Noile tehnologii digitale vor schimba în mod semnificativ structura generală a forței de muncă, dar vor genera și modificarea locurilor de muncă. Este evident că noile tehnologii și practici de muncă impuse de acestea vor reprezenta riscuri pentru anumite locuri de muncă, dar și pentru angajați. Astfel, noile tehnologii pot îmbunătăți locurile de muncă, dar le pot și înrăutăți, având efecte asupra sănătății, bunăstării, implicării și performanței angajaților. Până acum avem o perspectivă unilaterală care se concentrează pe modul în care oamenii trebuie să se adapteze la tehnologie, mai degrabă decât modul în care locurile de muncă și tehnologia ar putea fi adaptate pentru a satisface mai bine competențele, nevoile umane, și valori. În consecință, strategiile proactive de modelare a designului locului de muncă, alături de tehnologiile centrate pe om, pot genera beneficii de performanță și bunăstare psihologică. În cadrul workshop-ului ne propunem să analizăm modul în care proiectarea muncii poate fi afectată de noile tehnologii și să identificăm cum să putem reduce la minimum riscurile și să maximizăm oportunitățile oferite de noile tehnologii, prin proiectarea eficientă atât a tehnologiei pentru oameni, cât și a muncii oamenilor pentru a utiliza mai ușor tehnologia. Vom discuta câteva strategii prin care putem să realizăm armonizarea tehnologiilor la oameni și invers, astfel încât tehnologiile și oamenii să funcționeze ca o adevărată echipă, cu parteneri egali”.
Broșura evenimentului poate fi consultată aici:
Alexandra VASILE
Citește și:
