Patru proiecte cu valoare culturală ce sunt implementate acum de Consiliul Județean Constanța se află în întârziere. Încă nu au fost obținute toate avizele necesare, deoarece acestea ar fi fost scrise și depuse în scop electoral și nu respectă rigorile științifice, așa că acum trebuie completate.
Consiliul Județean Constanța implementează, în prezent, patru proiecte culturale cu fonduri europene: restaurarea Cetății Carsium din Hârșova, a Mormântului Pictat Hypogeu, a Edificiul Roman cu Mozaic și reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Din păcate, toate sunt în întârziere, cel mai mult cel ce vizează reabilitarea muzeului, în cazul căruia a fost reziliat contractul cu proiectantul, așa că în acest caz șansele sunt minime pentru a putea fi dus la bun sfârșit conform proiectului.
„Eșecul acestui proiect este destul de dur. Reluăm această muncă de aproape un an pentru că nu s-a mers pe un studiu de fezabilitate complet. Poți să faci un studiu de fezabilitate complet, poți să faci un proiect complet, iar apoi poți să îl fazezi, dacă nu ai surse de finanțare. Dar trebuie să începi într-o logică, iar prima regulă este să protejezi acest patrimoniu. Iar lucrul acesta nu s-a făcut.
Nu putem să neglijăm acest lucru pentru că, astăzi, prioritatea zero și aici, la muzeu, și la Bisericuțele de cretă este păstrarea acestora, conservarea lor, altfel intră într-o stare de degradare ireversibilă, mai ales la bisericuțe.
Din ’77 nu s-a făcut nimic la Bisericuțele de cretă. Și aici toate s-au făcut fără o gândire profundă: pornești de la o structură, de la acoperiș, apoi mergi mai departe. (…)
Nu va fi foarte greu să finalizăm reabilitarea muzeului. Să vedem cum putem să ajustăm studiul de fezabilitate, să îl completăm, apoi să facem o reevaluare a lui, apoi să identiificăm noi surse de finanțare, dacă trebuie.
Uitați-vă ce s-a întâmplat aici, la Muzeu, cu Acteon. A câștigat enorm de multe licitații și pe niciuna nu a finalizat-o, suntem în litigiu“, a explicat președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu.
C.J.C. face toți pașii necesari și solicită expertiza specialiștilor, pentru a nu apărea un nou caz Capidava
Potrivit acestuia, proiectele au fost scrise, depuse și câștigate în mandatul fostei administrații județene fără consultarea specialiștilor, nu țin cont de rigorile științifice, astfel că acum trebuie completate, pentru a se putea obține avizele comisiilor din cadrul Ministerului Culturii.
Din acest motiv, au fost organizate mai multe întâlniri cu reprezentanții Institutul Național al Patrimoniului, care oferă asistența și expertiza necesară, pentru ca aceste proiecte să poată fi finalizate așa cum trebuie, fără a exista apoi probleme de returnare a fondurilor europene, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul restaurării Cetății Capidava.
„Proiectele trebuie făcute cum trebuie, ca să putem să le finalizăm. Probabil au fost și vicii de legislație sau ale ghidurilor, nu știu, nu putem arunca vina că nu au fost capabili niște oameni. Un lucru probabil de care nu s-a ținut cont, peste care probabil s-a trecut, a fost consultarea specialiștilor și avizul acestora.
Noi am avut o discuție cu Institutul Național al Patrimoniului și Institutul Național al Arheologiei, care au niște cerințe foarte clare cu privire la restaurarea patrimoniului. Spuneau cei de la Institutul Patrimoniului că o restaurare se face după o anamneză, ca la medic: prima dată vezi ce boli sunt și apoi aplici tratamentul, dar nu aplici tratamentul care vrei tu, cu betoane, el trebuie făcut științific.
Din această cauză sunt foarte multe neconcordanțe între ceea ce a fost pus în caietele de sarcini și ceea ce scrie în avizele comisiilor Ministerului Culturii. De aceea, următoarele proiectele pe care le vom aborda noi vor ține clar cont de aceste precizări și de valoarea lor arheologică și restaurarea lor în acest cadru. (…)
Prioritizarea acestor proiecte trebuie să țină cont de protecția, conservarea și abia apoi punerea în valoare a obiectivelor arheologice turistice. De importanță vitală atât din punct de vedere istoric, în primul rând, apoi economic, pentru că punând în valoare astfel de edificii aduci turiști, viața oamenilor din acele zone poate fi schimbată. Gândiți-vă ce ar înseamna pentru Pantelimon să punem în valoare Ulmetul, zonă eminamente săracă și vom încerca și acolo să demarăm un proiect pe fonduri europene.
Următoarele proiecte vor ține cont la fundamentarea acestora și la elaborarea caietelor de sarcini de cele mai riguroase condiții impuse de regulile și sfaturile specialiștilor din zona asta istorică și arheologică. (…)
Problema ne aparține și nouă, Consiliului Județean. Aceste proiecte trebuie să intre într-o logică de coordonare a lor și o logică de avizare a lor. Toată lumea spunea «uitați-vă câte proiecte am făcut noi, ce importante sunt, au venit nenorociții ăștia și nu vor să le ducă mai departe».
Dar logica era ca, în momentul când faci un proiect, te interesezi cine îți dă avizele, ce avize trebuie să obții, de unde, ce conține avizele astea, care sunt rigorile, care sunt ghidurile respective. Nu s-au întâmplat lucrurile astea, proiectele au fost făcute doar așa, cu titlu electoral.
Dacă vrem să fie făcute proiectele într-o logică, trebuie să ții cont de rigorile acestea. Ori nu sari niște etape sau niște instituții. Sigur că e multă birocrație, sigur că lucrurile pot trena, nu pot fi derulate la timp, dar trebuie să fim tenace. Și am fost, am convocat și Institutul Național de Patrimoniu și Ministerul Culturii, și Institutul Național de Arheologie.
Trebuie să fim interesați, să derulăm proiectele, indiferent de sursa de finanțare alocată, să le finalizăm în bune condiții, altfel riscăm să ajungem ca la Capidava, unde nu s-a ținut cont de rigorile impuse științific, iar acel sit să nu mai poți să îl duci în patrimoniul UNESCO, pentru că nu mai întrunește toate elementele necesare.
Nu e important cine scrie sau a scris cât mai multe proiecte, ci să le finalizăm, să intrăm în rigorile avizelor științifice, altfel riscăm să nu le finalizăm niciodată“, a explicat Lupu.
Astfel, în prezent, cele patru proiecte bat pasul pe loc, deoarece proiectanții nu reușesc să obțină toate avizele necesare de la Ministerul Culturii. Firmele nu au fost, deocamdată, în stare să realizeze și să prezinte Proiectele tehnice în fața comisiilor ministerului, astfel încât să obțină toate aprobările. Din fericire, nu e timpul pierdut și se fac pașii necesari în acest sens.
Cu toate acestea, dacă vreunul dintre proiecte va pierde finanțarea europeană din cauza vreunui antreprenor, Consiliul Județean Constanța va solicita daune, în instanță.
Valentin ISPAS
Citește și:
