Cazul pacientei de doar 24 de ani care a făcut infarct miocardic este un semnal de alarmă și o chestiune care schimbă percepția asupra problemelor de sănătate. Ele nu țin cont de vârstă, ba chiar nici de analizele de bază. Intervenția realizată a doua zi de Crăciun în Spitalul Județean Constanța ne-a condus către o discuție cu medicul care a montat stentul pe inima tinerei, dr. Adnan Mustafa, pentru a înțelege mai bine ineditul situației. În același timp, interviul a scos la iveală și o latură poate mai puțin luată în seamă de mulți dintre noi: s-a lucrat în echipă – Urgența Spitalului Cernavodă, unde a fost văzută prima dată pacienta, Urgența Spitalului Județean Constanța, medicul de gardă de la Cardiologie și, ulterior, echipa care a intrat în operație.
Reporter: A doua zi de Crăciun ați avut o intervenție mai puțin obișnuită. O intervenție pe care o descrieți… cum?
Adnan Mustafa: Mai puțin obișnuită prin prisma vârstei pacientei, pentru că este o procedură pe care o avem oarecum de rutină în ceea ce fac, practic aceasta este supraspecializarea mea. Nu am acum un bilanț, dar cred că anul acesta am avut peste 1.000 de pacienți cu problemă acută, cu infarct miocardic acut, acest preinfarct cum îl numim. Ce face particulară această intervenție este vârsta acestei paciente, cel puțin la nivel de județ Constanța. Este cea mai tânără pacientă. A mai fost, la un moment dat, acum 2-3 ani, un băiat undeva la 26 de ani. Din păcate, văd că, încet- încet, scade vârsta la care suntem solicitați pentru astfel de probleme, o particularitate și o chestiune îngrijorătoare pentru ce urmează, este un semnal de alarmă că putem avea infarct și la vârstă fragedă.
Rep.: Vorbim despre o tânără de 24 de ani. Se știa cu probleme la inimă, factori care să favorizeze – există o explicație?
Adnan Mustafa: Nu se știa cu absolut nimic. Avea, ca factor de risc, dacă putem discuta despre acest aspect – dar… sunt atât de mulți fumători (…), era fumătoare, într-adevăr, dar fără o altă patologie. Vă dați seama, 24 de ani, nici nu era foarte „căutată” medical, neavând niște probleme cunoscute, deci e îngrijorător. Ulterior, după momentul când am fost solicitat, am tratat-o și am avut o minimă discuție cu dânsa, apoi au venit și analizele de sânge. Am vrut să vedem cum este cu acest colesterol, care este văzut ca și fumatul sau ca alți factori de risc în bolile cardio-vasculare, însă nici colesterolul rău – cum îl numim – nu era peste valorile considerate normale, ceea ce ridică niște semne de întrebare și ne arată totuși că nu doar factorii de risc și patologiile pe care le cunoaștem în momentul de față pot duce la apariția infarctului miocardic. (…)
Cred că o să se ajungă la un screening și la niște investigații mult mai detaliate și probabil mai puțin accesibile în momentul de față în legătură cu anumite gene, gene cu potență în dezvoltarea acestor patologii cardio-vasculare. Sunt puțin studiate în momentul de față, e un trend în dezvoltarea acestor investigații, dar cred că la un moment dat cred că o să fie cele care o să conteze cel mai mult în acest screening al bolilor cardio-vasculare.
Rep.: Câți tineri au ajuns, anul acesta, cu probleme, la dvs.?
Adnan Mustafa: Mi-e greu să spun câți, dar mare parte din pacienți sunt tineri (…), adică majoritar sunt sub 60 de ani. (…) Va fi din ce în ce mai greu să consulți și la cabinet. Adică, eu îmi imaginez o tânără ca dânsa (cea de 24 de ani – n.r.), care dacă ar fi venit la consult cu o săptămână înainte, cu o lună, două, vedeam că e fumătoare, da, dar fără alte antecedente, fără istoric în familie, cu analize care au ieșit absolut normale… puteam să spun: doamnă, vedeți-vă de treabă, sunteți sănătoasă, ne vedem la un consult peste 10 ani. Apoi, te trezeai peste o lună că face infarct. E drept că dânsa, dacă intrai un pic în detalii, acuza niște simptome de vreo lună înainte, nu la fel de importante ca cele din seara respectivă, însă devine foarte greu – și nu degeaba se merge spre o medicină defensivă, tocmai din cauza acestor cazuri particulare, care nu respectă nici o regulă pe care ne-am bazat până în momentul de față. Nu cred că ar trebui consult cardiologic de la vârste atât de tinere, în schimb cred că analizele de sânge, care teoretic ar trebui să te îndrume, trebuie să le facem după 18-20 de ani. Iar controlul cardiologic, de la astfel de vârste, trebuie făcut când există niște simptome. Adică, fără să existe simptome sau istoric în familie cu astfel de boli, nu văd de ce ar deveni astfel de controale (la cardiolog – n.r.) o rutină (…)
Rep.: Pacientei de 24 de ani i-ați montat un stent. Mai departe, ce înseamnă asta pentru viața ei, pentru pacienții care au stent, în general?
Adnan Mustafa: (…) Cred că este foarte important la acești pacienți, cum a fost și tânăra, să ținem cont de ce fel de stil de viață are în momentul în care vine și ce îi recomandăm să facă pe mai departe. (…) Mie îmi place să le spun și să înțeleagă, pentru că asta contează și psihic, mai ales că avem pacienți din ce în ce mai tineri – nu aș vrea ca pacientul meu sau al altui coleg să se considere cu o problemă atât de importantă, atât de gravă încât să considere că nu mai poate avea o viață normală sau că i s-a sfârșit viața. Fals! E drept că trebuie să aibă grijă de anumiți factori, să își ia medicația (…), să încerce să își mențină o greutate normale (…), însă trebuie să conștientizeze că dacă are grijă de elemente de bază, și nu mi se par mari modificări în stilul de viață, trebuie să se considere oameni normali, cum au fost și până atunci (…) Sunt unii care vin și întreabă dacă să își scoată dosar, să iasă la pensie… Exclus! Dacă ai avut un infarct și ti s-a pus un stent, asta nu înseamnă că trebuie să ieși la pensie, din contră, te ajută foarte mult să ai activitate. (…) Din fericire, deși e o patologie gravă, evoluția poate fi foarte bună dacă avem grijă. (…)
Rep.: Ați venit de acasă, nu erați de gardă când ați intervenit pentru pacienta de 24 de ani…
Adnan Mustafa: Da, încă o chestie pe care aș vrea să o spun și care nu cred că a fost suficient punctată: e foarte important să înțelegem toți, și mai ales pacienții, că pacienta de 24 de ani nu a fost salvată doar de mine. Și e valabil pentru toate cazurile. Vreau să se evidențieze importanța tuturor colegilor care au participat la acest caz, pentru că fără colegii respectivi eu nu eram chemat la spital. Infarctul este diagnosticat… primul contact pe care îl are pacientul, dacă sună la 112, este echipajul de pe ambulanță. Sau se duce la Urgență singur, iar acolo are un prim contact cu un medic, în general cu medicul urgentist. Dumneaei (pacienta de 24 de ani – n.r.), de exemplu, e din județ, e din Cernavodă. Am aflat ulterior. Primul ei contact a fost Urgența de la Cernavodă. Urgența de la Cernavodă a pus un diagnostic corect, când au văzut pacienta și electrocardiograma, cee ace implicit a făcut ca ei să trimită pacienta la Spitalul Județean Constanța, unde, în consult comun cu Urgența și cu medicul de gardă și cu echipa de pe Secția de Cardiologie – unde nu sunt eu, este un medic de garda, care nu face partea de intervenții (…) – toți au ajuns pe aceeași direcție (a diagnosticului – n.r.), care a făcut ca eu să fiu sunat. Da, eu eram de gardă, dar noi avem gărzile în telefon, avem gardă la domiciliu. (…)
În continuare, medicul a făcut referire și la colegii din echipa sa, asistenți sau asistente fără de care nu ar fi reușit operațiile făcute de-a lungul timpului. Apoi, a vorbit despre faptul că abia peste 2 ani se va intra normalitate, în sensul că va exista echipă completă de medici care să asigure aceste intervenții de montare de stenturi. Până atunci, singurul medic care face astfel de operații este el, iar de câteva luni vin, în anumite perioade, și medici de la București.
Declarațiile complete le puteți urmări în materialul VIDEO, unde sunt reamintite simptomele unui infarct miocardic și care sunt factorii de risc, dar nu numai.
Alexandra CUCU
Citește și:
EXCLUSIV. Caz neobișnuit la Spitalul Județean Constanța: infarct miocardic la doar 24 de ani
