Pentru a da emoție momentului de sărbătoare, Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie a.c. Focus Press a lansat o nouă rubrică, FOCUS COOLtural! Artele și oamenii de cultură s-au întâlnit în cadrul a trei interviuri inedite, cu Liviu Manolache, Daniela Țurcanu Caruțiu, Alina Cristea și Bogdan Papacostea. Prof.univ.dr. Daniela Țurcanu Caruțiu a vorbit despre salvarea patrimoniului cultural dobrogean și viața culturală a municipiului Constanța.
Daniela Țurcanu Caruțiu este artist plastic, profesor universitar doctor al Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius din Constanța“ și singurul expert al Ministerului Culturii din Constanța pe investigații fizico-chimice, pe metode instrumentale avansate de expertiză a operelor de artă (în România sunt doar trei astfel de experți).
În plus, prof.univ.dr. Țurcanu Caruțiu este membru în Societatea Europeană de Arheologie, Societatea Americană de Arheologie și a activat în cadrul Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate, unde a înființat un Centru de Expertiză a Operelor de Artă, prin care a demarat nenumărate proiecte. De exemplu, în 2012, a reușit să găsească o soluție de restaurare a bisericuțelor de cretă de la Basarabi, o invenție brevetată la nivel european, în colaborare cu Insititutul Național de Chimie din București.
Acum, artistul plastic desfășoară proiectul Arheocons, pentru a găsi soluții de restaurare a mozaicului roman din Constanța, a metopelor de Adamclisi și a Mormântului pictat hypogeu de la Zorile.
Prof.univ.dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu a fost și directorul Direcției Județene de Cultură din Constanța în perioada 2009 – 2010, și a povestit că „din păcate, Ministerul Culturii nu atribuia bani, suficiente fonduri pentru ceea ce ne trebuia nouă, de aceea s-au făcut lucruri sporadice, lucruri ieftine, cu banii existenți, cât să se poată întrețină, să nu cadă de tot, să mai poată fi vizibile astăzi
După ce am plecat de la Direcția de Cultură am știut ce am de făcut și ca profesor în universitate, cercetător, mi-am dedicat tot efortul să mă perfecționez în primul rând pe mine și am făcut tot ceea ce se impunea și se cerea pentru a deveni expert al Ministerului Culturii, pentru că mi-am dorit tare mult acest lucru, să pot să am și calitata în care să mă implic real, activ, nu numai cu o funcție administrativă, pentru că o funcție administrativă mi-am dat seama că poate să o aibă multă lume, mai ales că politic automat aceste funcții se ocupă de cineva la un moment dat. Dar experți care să ducă mai departe această activitate, această acțiune concretă de salvare, nu existau, erau foarte puțini, cel puțin la noi în țară“.
Din cultură ne tragem energia și motivația pentru a continua
Cu privire nevoia de cultură, prof.univ.dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu susține că nici nu se pune problema dacă mai este nevoie de cultură. Mai ales acum, în pandemie, lumea a simțit cel mai bine importanța culturii. „Pentru că, stând acasă, oamenii au ascultat mai multă muzică, au citit mai multă literatură, au aprofundat un subiect pe care nu reușeau din cauza activității zilnice și extrem de obositoare, au văzut documentare. Muzeele și-au deschis porțile în sistemul on-line, fără să plătim. Aveai acces la toate marile muzee ale lumii. Mă refer la muzee foarte importante, la Muzeul Prado, la Muzeul Luvru, la Rijksmuseum din Amsterdam. Toate marile muzee și-au deschis porțile on-line. Puteai prin aceste site-uri foarte bine susținute de cei care le-au elaborat, să vizitezi on-line absolut toate capodoperele. Și mai mult decât atât, puteai să fii și ghidat: la fiecare lucrare care te interesa, aveai toată fișa completă – a autorului, a istoricului lucrării, povești și aventurile operelor de artă, despre furtul acestora și revenirea lor în muzee, despre colecțiile colecționarilor. Deci muzeele și-au deschis porțile și în sens educativ.
În pandemie trecem toți europenii prin aceeași suferință comună, împărtășim experiențe comune și vedem cum țările europene și-au arătat cultura mediului larg, întregului mapamond. Așa am putut vedea muzee, concerte, spectacole, opere. Poate și solidaritatea aceasta a fost impresionantă. De exemplu, m-a impresionat foarte mult când o orchestră din diferite părți a devenit un singur corp și a reușit să trimită un mesaj prin conlucrarea mediilor virtuale.
Așa putem și noi să arătăm cine suntem, ce cultură avem în Dobrogea, ce înseamnă pentru noi Cetatea Tomis, ce istorie avem aici, ce poet mare avem. Ne putem face cunoscuți prin Ovidius, el este cea mai bună carte a noastră de vizită, prin el suntem integrați european.
Termenul de cultură este o sumă a valorilor spirituale, umane. Nu putem trăi fără cultură, pentru că este ceea ce sensibilizează cel mai tare ființa umană, de unde își trage practic energia și de unde își trage și motivația pentru a continua orice demers. O cultură este și un exercițiu identitar: ne identifică pe noi și ne motivează cine suntem, de unde venim, încotro mergem și ce avem de făcut cu lucrul nostru. Cui îl adresăm? Cum ne identificăm ca locuitor al Dobrogei? Ce vrem noi, de fapt, să particularizăm?“, a explicat prof.univ.dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu.
Datorită valorilor culturii noastre, patrimoniului nostru cultural, nu ar trebui să ne fie rușine să spunem că suntem români, oriunde suntem în lume. Iar străinii sunt extrem de impresionați atunci când le prezentăm cultura românească.
Constanța nu are nici acum o galerie de artă, nu-și susține creatorii
Din păcate, cu privire la viața culturală a municipiului Constanța, artistul plastic susține că aceasta este de plâns, există „o tânguire extraordinară, pentru că artiștii plastici nu au resursele, nu au nici motivații, nu au o galerie de artă nici până acum. O galerie de artă în care să își prezinte lucrările. Nu există un premiu care să se dea de încurajare, o bursă care să se dea unui tânăr pictor sau artist plastic.
E nevoie, în primul rând, de încurajarea tinerilor să mai devină artiști. Este o meserie care nici nu se mai vede, nu ai unde să o mai vezi, nu mai există un prestigiu al artistului, un statut al artistului. Nu mai există nimic. Toți spun păi cum să trăiești din artă? Păi din artă trebuie să trăiești. În toate centrele europene sunt atâtea galerii de artă, particulare sau de stat. Nu mai zic și de vecinii bulgari. Există o apetență acolo pentru cultură acolo, din punct de vedere al monumentelor istorice, al galeriilor de artă, al mișcării culturale, ne dau un exemplu de urmat.
Deci trebuie făcută o galerie de artă pentru acest oraș și o încurajare a artiștilor.
Autoritățile ar trebui să aibă o sensibilitate artistică, o sensibilitate umană, parcă aceasta le-a dispărut. Nu mai tresar în fața unui act de frumos. Sunt atât de reci și de seci, încât nu știu ce le lipsește. Le lipsește educația, acest exercițiu cu frumosul, pentru că el te sensibilizează cu vremea și își dorești să contribui la a întreține acest frumos. Noi în sfera asta suntem a esteticului, ne dorim să fie ceva pe lângă care trecem să ne mândrim, să arate bine, să fie frumos. Nu știu ce anume determină această impasibilitate“.
Prof.univ.dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu a vorbit și despre Strategia Culturală a Municipiului Constanța, după ce a participat chiar la prima întâlnire organizată pentru inițierea demersului de elaborare a acesteia. Acest demers este, clar, necesar, experții invitați vor participa benevol la aceste dezbateri. „Nu e prima benevolă, noi suntem în voluntariat aici de o viață, suntem legați de Constanța. Dar să vedem cum se va finaliza acest demers, eu am emoții, nu îmi doresc să nu reușim, de aceea trebuie evitate sincopele, să vedem ce s-a greșit în trecut și să găsim sursa de finanțare, deoarece și aici este problema, pentru a aplica o strategie profesionist realizată. Eu așa o văd. Pe lângă disponibilitatea tuturor oamenilor de cultură a întregului oraș de a face, trebuie să existe cineva care să își asume lucrul acesta și să o facă la modul cel mai profesionist posibil, exact după modelul Timișoarei sau Clujului. Și cine o va implementa și cine va urmări implementarea ei, chiar vor fi niște etape“, și-a exprimat speranțele și îngrijorările artistul plastic.
Și prof.univ.dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu a vorbit despre necesitatea unei Direcții de Cultură în cadrul Primăriei Municipiului Constanța, o structură administrativă cu oameni de cultură care să se ocupe de viața culturală a orașului, pentru încurajarea și susținerea tuturor creatorilor din toate segmentele și de la toate nivelurile ei de exprimare. Cât și pentru aplicarea strategiei culturale ce va fi realizate până la sfârșitul anului.
Despre toate acestea, propunerile artistului plastic constănțean pentru revigorarea vieții culturale a orașului, patrimoniul său cultural, relația dintre cultură și turism, spiritualitate și specificitatea Dobrogei, în materialul video.
Despre subiectele abordate cu Alina Cristea și Bogdan Papacostea în cadrul Focus COOLtural de Ziua Națională a Culturii, în articolul de joi, 21 ianuarie a.c.
Valentin ISPAS
Citește și:
