Impresionantul edificiu care găzduiește Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a intrat, în sfârșit, în reparații capitale. După ani de birocrație, licitații și avize, monumentul istoric este acum un adevărat șantier, iar lucrările de reabilitare au ajuns într-o etapă importantă: se intervine asupra grinzilor din lemn care susțin structura acoperișului.
Zona Peninsulară a urbei de la malul mării a adunat în sânul ei o suită de clădiri elegante și deosebite prin elementele lor arhitecturale. Imobilul în care funcționează MINAC este unul dintre acestea, o construcție monumentală în stil neoromânesc, care a rezistat mai bine de un secol.
Clădirea a găzduit inițial Primăria Constanța, fiind cunoscută drept Palatul Comunal. Construcția a început în anul 1911, după planurile reputatului arhitect Victor Ștephănescu, însă lucrările au fost întârziate de izbucnirea Primului Război Mondial. În timpul conflagrației, imobilul a fost grav afectat, ajungând într-o stare deplorabilă. A fost refăcut și finalizat între anii 1919 și 1921.
Construcția masivă și impunătoare se înscrie în seria edificiilor publice ridicate în stil neoromânesc. Loggia ritmată de coloane, bogat decorată la bază și la capitel, susține o arcadă cu deschidere semicirculară, puternic subliniată prin benzi cu decorație. Intrarea și cele două ferestre ale corpurilor laterale mai avansate au ancadramente din piatră.
Până în anul 1977, imobilul a găzduit Primăria Constanța. Cu ocazia aniversării Centenarului Independenței, întreaga clădire a fost oferită muzeului, iar la 25 decembrie 1977 a fost inaugurat aici Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
O clădire „zdravănă” prin construcție, prin elementele specifice și prin decorurile impresionante, care a rezistat timpului nemilos și evenimentelor petrecute de-a lungul anilor. Acum, după mai bine de 100 de ani, monumentului istoric i se încearcă redarea strălucirii de altădată.
În prezent, întreaga clădire este un șantier. Lucrările sunt ample și migăloase, iar echipele de muncitori lucrează inclusiv la structura de lemn a acoperișului, intervenind asupra grinzilor de susținere ale tavanului. Imaginea de ansamblu arată amploarea intervenției: vechea structură din lemn se întinde pe întreaga lungime a imobilului, iar lucrările presupun intervenții asupra unor elemente construite cu mai bine de un secol în urmă.
Reabilitarea nu a putut începe fără ca vastul patrimoniu al muzeului să fie pus la adăpost. Cu câteva luni înainte de începerea lucrărilor, colecțiile au fost inventariate, împachetate conform normelor actuale de conservare și mutate.
În toamna anului trecut au fost inventariate și relocate, printre altele, Colecția de fotografii, care cuprinde aproximativ 56.000 de bunuri culturale, Colecția de clișee, cu aproximativ 130.000 de negative pe celuloid și sticlă, Colecția Numismatică, cu circa 87.000 de bunuri culturale, Colecția Arheologică, cu aproximativ 52.000 de piese, precum și Depozitul de Istorie Modernă și Contemporană, cu aproximativ 14.500 de bunuri culturale. Lor li s-a adăugat și un numeros material ceramic descoperit în urma diferitelor săpături arheologice preventive și de salvare.
Patru asocieri de firme s-au înscris în cursa pentru câștigarea contractului, iar Consiliul Județean Constanța a desemnat câștigătoare asocierea formată din Cym Recycling Medical Europe 94 – Via Carapatia Consult – Euras – Nova Steel Buildings SRL – Primaserv.
Administrația județeană a lansat, în februarie 2025, cea de-a cincea licitație pentru reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, monument istoric de categoria A, după ce procedura lansată în vara anului 2024 fusese anulată.
După ani de așteptare, lucrările sunt acum în desfășurare, iar șantierul evoluează conform graficului. Pentru una dintre cele mai importante clădiri istorice ale Constanței, începe astfel o nouă etapă.
Loredana BADEA
