Bătrâna Cetate Tomis încă ascunde comori care așteaptă să fie descoperite, iar cele deja scoase la lumină merită mai multă atenție din partea noastră. Aceste vestigii trebuie valorificate, protejate și prezentate pentru că prin istorie rămânem autentici. Unele dintre ele sunt ascunse de ochii lumii, din diverse motive: necesitatea protejării, amplasarea pe terenuri private sau lipsa fondurilor pentru reabilitare.
Fiind cea mai veche așezare de pe teritoriul României, Constanța poartă cu sine secole de istorie și evenimente. Orașul deține în patrimoniu piese arhitecturale și vestigii arheologice de o valoare incontestabilă, cum este și mormântul pictat de tip hypogeu aflat în curtea Hotelului Maria, situat pe bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 2D, în zona Gării.
Orașul de la malul mării se mândrește cu o adevărată salbă de descoperiri arheologice: cel mai cunoscut este mormântul pictat hypogeu din zona Colegiului Național „Mircea cel Bătrân“ (zona Zorile), recent reintrodus în circuitul turistic. Urmează cripta paleocreștină din curtea Colegiului Național „Mihai Eminescu“, de pe strada Traian, și mormântul descoperit în anii ’80, în zona Gării Constanța (fostul complex Egreta).
Despre această comoară ne-a oferit informații arheologul dr. Ingrid Petcu-Levei, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC): „În zona Hotelului Maria, din apropierea gării, există un mormânt de tip hypogeu. O să încep cu un istoric despre acea perioadă și acea zonă. La finalul anilor ’80, deși din punct de vedere arheologic a fost o perioadă bogată în descoperiri, contextul politic era unul dificil. Îmi place să spun că a existat o cădere și o renaștere în același timp. La finalul anilor ’80 s-au intensificat săpăturile arheologice, deoarece orașul era într-o continuă expansiune. Se construiau blocuri pentru muncitorii din port și, implicit, erau necesare cercetări arheologice în zonele viitoarelor construcții. Așa au fost descoperite mai multe vestigii din necropola Tomisului.
În a doua jumătate a anilor ’80 s-au descoperit mai multe morminte de tip hypogeu – atât cel din zona Colegiului Național «Mircea cel Bătrân», cât și cel aflat în curtea actualului Hotel Maria. Mormântul a fost descoperit în iarna anului 1988, în timpul unor lucrări arheologice, și a fost studiat de colegul Mihai Bucovală, care l-a publicat ulterior împreună cu o echipă de specialiști francezi, experți în tehnica frescei și în arhitectura mormintelor pictate din secolul al IV-lea“.
Asemenea mormântului hypogeu din zona Zorile, descoperit întâmplător în timpul lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare, și cripta din zona Hotelului Maria a fost găsită în contextul lucrărilor urbane.
„Mormântul este de dimensiuni considerabile – 6 m lungime și 3,90 m lățime. Camera funerară propriu-zisă are un dromos (culoar de acces) de 3,60 m lungime și 1,70 m înălțime. Accesul se făcea pe cinci lespezi de piatră. Din păcate, pictura nu s-a păstrat la fel de bine ca la mormântul de la «Mircea cel Bătrân», însă este spectaculoasă: în interior apar reprezentați doi oranți, una dintre cele mai expresive figuri ale creștinismului timpuriu.
Cupola mormântului s-a prăbușit, iar în interior au fost descoperite fragmente de mortar și cărămidă. Mormintele erau construite din cărămidă, pereții erau acoperiți cu un strat de mortar umed, pe care se picta fresca, pentru o aderență mai bună. Din păcate, mormântul fusese jefuit încă din Antichitate, iar în interior au fost găsite doar câteva fragmente de marmură.
În criptă, pe lângă cei doi oranți, a mai fost descoperit un personaj masculin care ține în mână un vas de argint, similar celor reprezentați în mormântul de la «Mircea cel Bătrân». Putem spune că moda epocii era aceeași“, ne-a mai precizat arheologul dr. Ingrid Petcu-Levei.
În interiorul criptei au fost identificate cinci morminte, însă oasele nu s-au păstrat bine. S-au descoperit, de asemenea, fragmente ceramice, un fragment de pahar de sticlă și un mic vas de bronz argintat, cu o ștanță modernă pe bază. Deși inițial s-a crezut că era un vas ritual, s-a constatat ulterior că ar putea fi o piesă modernă, adusă accidental de englezi.
„Simbolistica este, totuși, interesantă: în perioada romană, o asemenea solniță era depusă de fiu pentru a simboliza ascensiunea socială a familiei“, a mai explicat dr. Ingrid Petcu-Levei.
Arheologul confirmă că mormântul din curtea Hotelului Maria este creștin, datorită picturii și a obiectelor descoperite, spre deosebire de cel din zona Colegiului „Mircea cel Bătrân“, care marchează tranziția de la păgânism la creștinism.
„În curtea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase există posibilitatea să fie descoperit un al patrulea mormânt pictat de tip hypogeu. Colegii noștri efectuează în prezent cercetări acolo. Nu s-a găsit încă nimic, dar e posibil ca vestigiul să fie la o mică distanță față de zona investigată. În arheologie, lucrăm strict pe amprenta viitoarei construcții, așa că nu putem săpă extra decât dacă avem motive întemeiate“, a mai relatat arheologul MINAC.
Loredana MIHAI
Citește și:
