VIDEO. Interviu cu Shimon Galon, despre viaţă, despre un stil de viaţă diferit, despre naveta între două ţări: “În Israel, 50% din doctorii care lucrează, sunt doctori care şi-au făcut studiile în România”

0
295

Real Sol Services este o companie care gestionează proiecte imobiliare în 5 ţări, una dintre ele fiind România. Pe preşedintele companiei, Shimon Galon, l-am întâlnit la inaugurearea primei vile din cele 200 cuprinse în proiectul “Cumpăna Village by the Sea”. Am stabilit să ne acorde un interviu, dar nu despre proiectul imobiliar, ci despre el, pentru că am aflat că este originar din România, plecat în Israel de când avea 10 ani, iar în prezent îşi împarte timpul: jumătate de săptămână cu afaceri, în România, jumătate – în Israel, alături de familie. A rezultat o discuţie frumoasă, interesantă, pe care vă invităm să o urmăriţi atât în rândurile de mai jos, cât şi în materialul VIDEO ataşat textului:

Reporter: Domnule Shimon Galon, dumneavostră aveţi un stil de viaţă altfel decât mulţi dintre semeni: vă împărţiţi timpul între România şi Israel. Cât staţi aici şi cât în Israel, care este programul?

Shimon Galon: Din 1999, adică de 22 de ani, sunt în România de duminică seară până joi seară, iar de joi seară până duminică sunt în Israel, în afară de sărbători, când se schimbă puţin programul. Dar, în mare, 60% din timpul meu este în România şi 40% în Israel.

Rep.: În afară de afaceri, de investiţiile imobiliare, ce vă mai leagă de România?

Shimon Galon: În primul rând că sunt născut aici şi plecat în ’61, iar în decursul timpului n-am crezut niciodată că o să mă întorc să lucrez în România. Am avut o cu totul altă carieră, dar s-a schimbat viaţa şi s-a ivit o altă oportunitate. Din ’99 lucrez aici, în construcţii, şi aşa a rămas, dar n-a fost un plan pe care l-am avut în viaţă, să fac această schimbare. (…) Drumurile acestea dese (între Israel şi România –n.r.) reprezintă un mod de viaţă, dar dacă familia nu mi-ar fi oferit această posibilitate, atunci ar fi fost foarte complicat. Dar şi familia, dar mai ales nevasta, care suferă cel mai mult din această împărţire a timpului, este de acord cu această carieră. Nu este o viaţă uşoară, este foarte complicată şi, dacă nu aş fi avut sprijinul de acasă, nu s-ar fi putut face treaba asta. Nu pe o aşa perioadă lungă.

Rep: Unde v-aţi născut în România?

Shimon Galon: Sunt născut în Bucureşti şi am plecat la vârsta de 10 ani.

Rep.: Rudele dumneavoastră au plecat şi ele?

Shimon Galon: Da, nu mai am rude rămase în România. (…)

Rep.: Dar vă regăsiţi aici, mai ales că petreceţi atât de mult timp?

Shimon Galon: Îmi este complicat să înţeleg cuvântul „regăsit”. Am găsit locuinţa unde m-am născut şi după scurt timp m-am obişnuit şi cu limba, cu stilul de viaţă – pentru că, în fiecare loc, nu este vorba doar de limbă, ci şi de cultură. De multe ori, trebuie să înţelegi, după cum vorbeşte omul, dacă e „da” sau „nu” sau dacă e „poate”. Nu este exact cum sunt vorbele, ci cum reacţionează, citesc după faţa omului. Azi mă descurc foarte bine şi îmi conduc fără probleme afacerile aici.

Rep.: În alte ţări unde aţi întreprins investiţii ca cele de aici, aţi mai întâlnit situaţii similare – când „da” să nu fie neapărat „da” sau „nu” să nu fie „nu”? Este o chestiune specifică românilor?

Shimon Galon: Nu, normal că nu. De exemplu, am lucrat o perioadă lungă în Bulgaria şi până azi pot să spun că de multe ori înţeleg că îmi spun “da, da” în faţă, sau “nu”, iar rezultatul este “poate”. Până nu cunoşti îndeaproape oamenii şi să îi analizezi, nu ai cum să ştii… Ştiţi, la indieni, când vrei să spui “da”, faci cu capul din stânga în dreapta, adică exact invers. Deci, fiecare loc are specificul lui.

Rep.: Care sunt diferenţele majore între România şi Israel? Sau asemănări izbitoare?

Shimon Galon: Este o întrebare foarte mare… Sunt diferenţe în orice. Dacă îmi spui în ce domeniu vrei să ştii, am să îţi spun. Dar să îţi spun diferenţele toate…: sunt două culturi diferite, de la început până la sfârşit.

Rep.: Educaţie, sistemul de sănătate?

Shimon Galon: Toate sunt diferite. Sistemul de sănătate: avem un sistem de sănătate unic pe lume. Cred că nu există în altă ţară. De când te-ai născut, eşti asigurat în privinţa sănătăţii, nu există să nu fii asigurat. Oricând ai nevoie de un serviciu de sănătate, îl primeşti fără probleme, fără privilegii unii în faţa altora. Oriunde locuieşti, eşti foarte aproape de servicii de sănătate.

Rep.: Este condiţionat de anumite cotizaţii, de plată?

Shimon Galon: Nu este condiţionat de nimic, doar de o asigurare care se face de când omul se naşte; este o parte din asigurarea socială care se cheamă asigurare de sănătate, cu plată obligatorie, şi cât trăieşti, eşti asigurat. Normal, sunt oameni care vor să fie super-asiguraţi, care vor să aibă medicină particulară, să aleagă pe cine vor ei; dar noi, cu asigurarea obligatorie, dacă vrem să ne alegem doctorul, avem o listă din care alegem… Serviciile sunt foarte uşor de primit (…) De exemplu, în perioada asta de vaccinare, în câteva luni s-au vaccinat 6 milioane de oameni. Primeai înştiinţare prin telefon: eşti invitat în data de, ora de.., vii, te vaccinezi, în două săptămâni vii încă o dată, pa, la revedere, primeşti prin telefon adeverinţa că eşti vaccinat şi s-a terminat problema.  

Rep.: Dar nu consideră nimeni că se înclacă drepturi dacă oamenii sunt oarecum fortaţi să se vaccineze, altminteri nu au voie în restaurante şi aşa mai departe?

Shimon Galon: Este un fel greşit de a fi înţeles cuvântul libertate. Libertate înseamnă că poţi să faci ce vrei, atâta timp cât nu creezi nicio problemă celor din jurul tău. Pe socoteala ta poţi să faci ce vrei, dar dacă cumva influenţezi cumva situaţia unui om de lângă tine, normal că realitatea nu îţi dă posibilitatea asta. Lucrurile sunt foarte simple:  cine nu este vaccinat, poate să facă orice vrea, dar trebuie să vină cu adeverinţă că este controlat în ultimele 72 de ore, că a făcut testul şi că nu are COVID. Nu pentru el, ci pentru a fi în siguranţă cei din jurul lui. Şi dacă nu vrei să faci, stai acasă, că nu poţi să vii cu boala şi să dai boala la alţii. Nu este pentru sănătatea ta, este pentru sănătatea noastră. Deci, este o metodă foarte normală şi obişnuită, când societatea îşi apără sănătatea şi drepturile întregii societăţi (…) Pot să dau exemple din alte locuri din lume: spre exemplu, societatea de avioane United nu dă voie oamenilor să vină la lucru, dacă nu sunt vaccinaţi. La noi nu este aşa: ai voie să vii la lucru, dar te rog adu-mi dovada că în ultimele 72 de ore ai făcut testul, şi nu ai COVID.

(…)

Rep.: Dacă, de exemplu, vă îmbolnăviţi în România, vă duceţi la un spital de stat de aici?

Shimon Galon: De 22 de ani de când sunt aici nu am fost la spital, nici adresa nu ştiu unde este. Nu că e bun sau nu – am să vă spun ceva legat de asta -, dar am o asigurare specială ca atunci când nu sunt în Israel, să fiu adus în Israel în caz de nevoie, cu un zbor special. Dar nu pentru că eu cred că e bun sau nu tratamentul care se dă aici. Pot să vă spun două lucruri: în Israel, 50% din doctorii care lucrează, sunt doctori care şi-au făcut studiile în România. Lucrurile sunt chiar ciudate: mă duc la spital şi mă întâlnesc cu cineva care era aici student, în România, şi îmi zice: „Aoleu, ne-am văzut în avion de 100 de ori”. Mi s-a întâmplat de multe ori asta. Deci, eu nu am niciun feld e dubiu că nivelul de învăţământ din România produce doctori la un nivel foarte, foarte, foarte bun şi ca dovadă: ei sunt încadraţi cum trebuie şi lucrează, înseamnă că sunt pregătiţi foarte bine. Ce se întâmplă aici, local, şi cum se dezvoltă aceşti doctori în România, nu au nicio idee. Mi-am adus aminte: am fost la un spital în România! Adevărat însă că era un spital particular, am intrat în el şi am rămas cu gura căscată. Era ca un hotel de 5 stele. (…)

Rep.: Viaţa în Israel este ca în serialul „Fauda”?

Shimon Galon: Serialul acela arată un mic colţ al lucurilor care se întâmplă în Israel şi sunt foarte, foarte extremiste. Adică, nu cunosc aşa elemente, cum apar în film, ca fiind parte din viaţa normală din Israel. Este un film foarte reuşit, este văzut peste tot, adică şi-a făcut tema comercială, dar dacă are legătură cu realitatea? – nu cred. Oamenii pe care i-am văzut în film nu seamănă cu oamenii pe care îi cunosc în viaţa de zi cu zi în Israel, şi cred că este mai mult un mod de a prezenta un colţ probematic care există, care nu este văzută foarte clar de afară. Şi nici noi intern nu vedem asta zi de zi, deci nu are legătură cu viaţa obişnuită. Dacă vrei să vezi viaţa în Israel cum arată, vino într-o seară în Tel-Aviv şi ai să vezi că este o petrecere continuă, un oraş care nu doarme niciodat. Viaţa este foarte interesantă, frumoasă. De crescut copiii în Israel este un avantaj pe care îl cunosc în puţine locruri din lume. Singura problemă este că e cam mică ţara pentru un aşa popor care creşte foarte repede.

Rep.: Vă mutaţi înapoi în România – e o idee.

Shimon Galon: Ştiţi cum e? Am aici cunoştinţe din vremea când eram la şcoală şi mă uitam fiecare ce a făcut, unde a ajuns şi pot să spun că părinţii mei au făcut un efort mare când au plecat de aici, pentru că nimeni nu era muritor de foame. Dar au făcut gestul ăsta, au plecat la 45 de ani, cu copii mici, dintr-o poziţie de doctor, au plecat într-o ţară unde nu ştiau limba… Practic, au construit o familie nouă, într-un alt sistem, dar de fapt ei au pus baza pentru noi, pentru mine şi sora mea, pentru a putea „sări” mai departe. Mă uitam că, dacă rămâneam aici, în România atunci, nu ajungeam la rezultatele de acum. Adică au pus temelia pe care noi putem construi al doilea etaj, copiii noştri pe al treilea şi aşa mai departe. Faptul că s-a schimbat baza, ne-a dat nouă un „push” foarte mare înainte.

(….)

Shimon Galon: Să povestesc o poveste, care cred că e ceva ieşit din comun. Am început să lucrez în România în ’99 şi prima mea clădire de birouri care se chema Europe House, în Bucureşti. Şi, venind din Israel, am hotărât când se face groapa să băgăm în ea un fel de jurământ, să facem o clădire frumoasă şi cu mult succes. Acest document e ca un scroll… Am lucrat cu o agenţie de advertising şi le-am spus că vreau aşa două beţe, care se învârt şi scriu pe hârtia aia. Doamna de la agenţie a spus că nu mă înţelege şi a plecat. După două zile, mă sună: „Domnul Galon, cred că ştiu ce ai nevoie”. Vine doamna la mine şi scoate din geantă un torah – biblia este scrisă pe un fel de papirus, îmbrăcat într-o “rochie” şi se ţine în dulap în biserica noastră. În fiecare sâmbătă, când se citeşte, se scoate din dulap, se scoate “rochia” şi se învârteşte şi se citeşte din ea. Ea îmi arată aşa o carte, îmbrăcată cu o “rochie” roşie. Eu mă uit la ea şi îi spun: „Uite, scote rochia de pe ea. În spate e un mic buzunar. În buzunarul acela ai să găseşti o bucăţică de hârtie, pe care scrie două nume: unul este Sorin Goldstein, iar al doilea este Josef Schwartz. Josef Schwartz este bunicul meu, iar Sorin sunt eu. Acesta a fost numele meu. Ea se uită şi spune: „De unde ştii aşa ceva?”. Şi eu îi spun că a fost cartea mea. (…) Povestea e că noi am plecat din România în ’61 şi nu aveam voie să scoatem lucruri religioase cu noi. Au rămas în casă la noi, pe strada Buzeşti. Eu mergeam cu ea în fiecare sâmbătă la sinagogă. Şi când doamna a venit la mine, eu am întrebat de unde are cartea şi mi-a spus că a închiriat o vilă în Bucureşti, şi jos în vilă era un cufăr mare în care erau tot felul de cărţi. Mi-a spus că a închiriat vila de la comunitatea evreiască, unde au fost strânse tot felul de lucruri. Şi-acum, cartea asta s-a întors la mine acasă, în Tel-Aviv, ca o amintire. (…)

Rep.: De ce v-aţi schimbat numele?

Shimon Galon: Dacă mergi în Israel, nu există un nume Sorin. Nu puteai să mergi la şcoală şi să te cheme Sorin, pe timpul acela, când erai venit din România – vai de capul meu –, când toată lumea spunea că românii sunt hoţi… (…) Fiecare perioadă era cu emigraţii ei – scuză-mă că spun, dar românii erau catalogaţi ca fiind hoţi, rusoaicele erau… altceva, cei din Maroc erau cuţitari, fiecare avea o etică. Apoi, când am mers în armată, exista cerinţa ca toată lumea să aibă nume israelian, nu din diaspora.

Interviu complet: în secţiunea VIDEO

Alexandra CUCU

Video: Cătălin SCHIPOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.