Sâmbătă, 15 aprilie a.c., sărbătorim, din nou, Ziua Mondială a Artei, marcată anual pentru recunoașterea meritelor oamenilor de artă, ce au dezvoltat cultura și spiritualitatea universală. Cu acest prilej, fostul consilier personal al primarului Vergil Chițac, Dorin Popescu, ne-a acordat un interviu, acesta alegând să predea implementarea Strategiei Culturale a Municipiului Constanța și să își continue activitatea diplomatică.
Reporter: Mai întâi, să discutăm despre cel mai recent subiect: de ce ați decis să plecați din Primăria Constanța?
Dorin POPESCU: După cum știți, activitatea mea diplomatică anterioară acceptării onorantei invitații a domnului Vergil Chițac de a-i fi consilier personal a fost una bogată și intensă, cu misiuni diplomatice în spații dificile și de mare responsabilitate. Războiul de agresiune împotriva Ucrainei a schimbat, și în România, numeroase priorități personale și instituționale, a schimbat inclusiv prioritățile și aspirațiile mele. Bunăoară, mi-a sporit disponibilitatea de a fi de folos politicii noastre externe, într-un context regional și internațional extrem de dificil pentru România. Cred că aș fi mai util României (în actuala criză majoră a relațiilor internaționale, generată de noul proiect imperialist al Federației Ruse) prin valorificarea experienței diplomatice pe care o dețin. În plus, activitatea diplomatică mi-a oferit întotdeauna satisfacții profesionale de neegalat.
Plecarea mea din Primăria Municipiului Constanța se produce, astfel, strict din perspectiva reluării activității mele diplomatice. Pe toată perioada desfășurării activității profesionale la Primăria Municipiului Constanța (noiembrie 2020 – aprilie 2023), am beneficiat de încrederea și de sprijinul domnului primar Vergil Chițac și ale întregii sale echipe, iar colaborarea cu acesta, cu echipa de consilieri și cu personalul Primăriei (mai ales cu foștii mei colegi responsabili de gestionarea relațiilor internaționale) a fost excelentă. Domnul Vergil Chițac a fost la curent, în mod permanent, cu proiecția mea de reconversie profesională, a înțeles și apreciat rațiunile acesteia. Încetarea raporturilor de muncă la Primăria Municipiului Constanța nu are, astfel, niciun temei ascuns: în toată această perioadă am fost respectat, ascultat, prețuit, m-am simțit parte a unei echipe a cărei bună-credință în angajamentul de dezvoltare și modernizare a orașului este, în evaluarea mea, indubitabilă.
R.: Cine va continua implementarea Strategiei Culturale a Municipiului Constanța?
D.P.: Din dispoziția domnului primar, activitatea de implementare a Strategiei Culturale a Municipiului Constanța (prima în istoria municipiului) va fi coordonată de către domnul George Măndilă, consilier personal în cadrul Cabinetului. În perioada imediat următoare, acesta va anunța componența noii Comisii de implementare a strategiei.
M-am asigurat că succesiunea și transferul de sarcini se vor realiza rapid: în acest sens, am convocat și desfășurat, săptămâna trecută, o reuniune tehnică de lucru pe tema implementării Strategiei Culturale, în cadrul căreia am realizat un inventar de teme, sarcini și priorități la nivelul Municipalității și comunității culturale locale, și am facilitat cunoașterea rapidă și directă, de către succesorul meu, a temelor urgente și prioritare ale strategiei.
Am încredere că domnul George Măndilă va asigura un nivel ridicat de implementare a strategiei, mai ales că acesta a participat în mod activ la elaborarea documentului strategic și gestionează, în prezent, numeroase proiecte sectoriale în domeniul cultural și artistic sau în zone conexe. Strategia Culturală nu va intra în moarte clinică: administrația locală are dorința, interesul și resursele de a o menține pe agenda prioritară a Municipalității.
R.: Ce ați reușit să implementați, până acum, din strategia adoptată în anul 2021?
D.P.: Implementarea Strategiei Culturale a reprezentat unul din cele șapte obiective generale ale Municipalității pe anul 2022 (Implementarea măsurilor prioritate identificate în Strategia Culturală a Municipiului Constanța și în Planul Operațional Anual pe 2022), dovadă a interesului prioritar acordat de Municipalitate domeniului cultural. Municipalitatea a adoptat un Plan Operațional Anual de Implementare a Strategiei, cu acțiuni propuse pentru fiecare axă prioritară identificată în documentul strategic.
Stricto sensu, s-au reușit, prioritar:
- asigurarea unei finanțări onorabile a domeniului cultural în anul 2022, cu o creștere de peste 10%, conform prevederilor strategiei și angajamentului asumat la nivelul Consiliului Local, prin adoptarea acesteia în noiembrie 2021;
- ridicarea standardelor de calitate și impact ale evenimentelor și proiectelor culturale finanțate de Primărie, conform legislației în vigoare (numai anul trecut s-a susținut și finanțat organizarea a 46 de evenimente culturale și conexe, la care au participat peste 100.000 de persoane; unele dintre acestea au avut anvergură și impact național);
- înființarea Revistei de Cultură Tomis – au fost publicate deja primele șase numere ale actualei serii, într-o ținută grafică atractivă, dublată de conținuturi tematice incitante;
- crearea unei instrument instituțional care conferă sustenabilitate, pe termen mediu și lung, pentru proiectul Revistei Tomis și legitimitate pentru viitoare proiecte și inițiative culturale de amploare – Fundația Pontica a municipiului Constanța (unul din obiectivele prioritare ale fundației îl constituie „desfășurarea de acțiuni, activități, inițiative, proiecte și programe în domeniile cultural, artistic, științific, educațional, social și umanitar“; domeniul cultural reprezintă ținta predilectă a tuturor celor trei direcții de acțiune a fundației, https://fundatiapontica.ro/);
- s-au inițiat lucrările de consolidare și renovare a clădirii Teatrului de Stat Constanța și s-au creat premisele pentru inițierea unor lucrări similare la alte clădiri emblematice ale instituțiilor culturale locale relevante – Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, Muzeul de Artă Populară;
- a debutat proiectul amplasării de noi monumente de for public în municipiu;
- a debutat programul multianual Reabilităm Constanța istorică! / REACTIS, care va avea incidență asupra dezvoltării vieții culturale în Zona Peninsulară;
- s-a facilitat și asigurat derularea mai multor evenimente și proiecte culturale de calitate, cu impact pozitiv în municipiu;
- s-au derulat în premieră proiecte culturale de amplitudine, precum Festivalul Internațional de Film Sunscreen și s-au creat premisele necesare continuării unor proiecte culturale cu tradiție în Cetate, în toate sub-domeniile culturale;
- au fost încheiate, numai în 2022, unsprezece parteneriate cu instituții publice care au facilitat implementarea de programe și proiecte culturale, iar acțiunile respective continuă în regim permanent și accelerat (prin implicarea partenerilor de pe plan local, instituții publice sau organizații non-guvernamentale, actori culturali independenți etc., asigurăm un rol pro-activ al acestora în implementarea proiectelor municipale strategice în domeniul cultural);
- angajații Direcției de Cultură au participat, în premieră, la cursuri de formare profesională privind Managementul proiectelor în domeniul cultural etc.
Au fost mulți pași mici în toate direcțiile strategice, un efort permanent al întregului aparat de lucru al Primăriei, cu precădere la nivelul nou-createi Direcții de Cultură (Direcția Cultură, Educație, Sport, Turism).
Aș aprecia că principala reușită a strategiei este că a creat fundamente solide pentru viitoare proiecte culturale ambițioase, a construit o viziune, un cadru de acțiune și un angajament public pentru domeniul cultural, a coagulat și multiplicat instrumentele și resursele locale în domeniu. Succesul pe termen mediu și lung al implementării strategiei va depinde de coeziunea dintre Municipalitate (cu rol prioritar în claritatea și perseverența viziunii, și în alocarea de resurse) și comunitatea culturală locală (cu rol prioritar în exploatarea creativă a resurselor locale). Această coeziune se construiește încă trudnic la Tomis.
R.: Aveți un proiect de suflet: deschiderea Casei lui Ovidius. Ce pași au fost făcuți în acest sens?
D.P.: Proiectul Casa lui Ovidius (amplu, monumental, nobil, paradigmatic pentru dezvoltarea identității culturale a Tomisului) reprezintă neîmplinirea mea majoră. În noiembrie 2020, când am preluat mandatul de consilier personal al primarului municipiului Constanța, mi-am asumat trei angajamente publice explicite: elaborarea primei Strategii culturale a municipiului, reînființarea Revistei Tomis și Casa lui Ovidius.
Pentru toate cele trei angajamente, sprijinul din partea domnului Vergil Chițac, a Primăriei și a comunității culturale locale a fost unul permanent și solid. Primele două angajamente au fost onorate. Al treilea, cel mai ambițios, mi-a depășit puterile și resursele. Este o neîmplinire în nume propriu, care mi se datorează exclusiv. Sper din toată inima ca acest proiect să prindă viață cândva. Istoria și cultura Tomisului au nevoie de proiecte paradigmatice precum acesta.
R.: Strategia Culturală include și construirea unui Palat al Culturii în Constanța. Este posibil acest lucru, când credeți ar putea fi acesta deschis?
D.P.: Încă de la bun început, în formatele foarte largi de consulare pe care le-am coordonat, în 2021, au fost exprimate îndoieli cu privire la oportunitatea și, totodată, la șansele de reușită ale proiectului construirii unui Palat al Culturii la Constanța. A învins, atunci, spiritul tonic al optimiștilor, iar grupul executiv de lucru al Strategiei Culturale a decis includerea acestui obiectiv în strategie ca prioritate zero. Discuțiile pe această temă au continuat, în regim permanent, în toată perioada ulterioară adoptării strategiei. Ele nu au conturat încă premisele unei decizii. Consultarea publică și internă continuă în mod susținut, în această direcție.
R.: La începutul anului trecut, Primăria Constanța își arăta disponibilitatea de a cumpăra Casa D‘Italia. Care este stadiul acestei achiziții în acest moment?
D.P.: Încă așteptăm clarificări din partea Ministerului Culturii (ca răspuns la solicitări repetate ale Primăriei) cu privire la posibila exercitare a dreptului de preempțiune. În cazul în care aceste clarificări vor permite exercitarea dreptului de preempțiune, Municipalitatea își (va) menține intenția fermă de a achiziționare a imobilului, din perspectiva nevoii acute de dezvoltare a infrastructurii culturale locale.
R.: Tot anul trecut, administrația locală a inițiat demersurile pentru amplasarea a noi statui în municipiu. S-au stabilit personalitățile și locațiile acestora? Când vom vedea aceste statui în oraș?
D.P.: Sunt deja trei proiecte în lucru în acest sens. Unul dintre ele îl reprezintă crearea și amplasarea, în spațiul public, a unor monumente de for public. Au existat, în acest sens, ample consultări publice, au fost stabilite primele patru monumente de for public care urmează a fi comandate, executate și instalate în spațiile convenite. Un al doilea proiect vizează amplasarea de statui stradale, iar al treilea vizează „reamplasarea, restaurarea și punerea în valoare a statuilor și monumentelor istorice existente în municipiu“.
Toate aceste trei proiecte se află în diferite faze de lucru la nivelul Municipalității: sunt convins că rezultate vizibile ale acestor proiecte vor exista în următoarele luni. Coordonatorul celor trei proiecte menționate este domnul George Măndilă, consilier personal al primarului municipiului Constanța.
R.: De ceva vreme se discută mai intens despre faptul că orașul are nevoie de o sală de teatru nouă, modernă. A făcut Primăria Constanța vreun demers în acest sens? Își propune să finalizeze un asemenea obiectiv de investiții?
D.P.: Subscriu preocupării privind nevoia de dotare a municipiului cu un teatru modern. Este o nevoie instituțională a întregului municipiu, pentru care soluțiile identificate și aplicate trebuie să depășească nivelul curent („creșterea eficienței energetice a imobilului Teatrul de Stat Constanța“).
Recent, pe fondul derulării proiectului de reabilitare a clădirii Teatrului de Stat și al desfășurării activității teatrale a colectivului teatrului în condiții dificile și improprii, în Sala Studio din strada Ion Lahovari, aceste discuții s-au amplificat. Căutăm soluția ideală, prin dialog permanent cu reprezentanții Teatrului de Stat. Se analizează și în continuare diferite variante, pentru a se găsi soluția optimă privind amplasamentul unui posibil nou Teatru dramatic al Tomisului (care poate funcționa chiar ca viitor Teatru al municipiului).
Angajamentul Municipalității pentru acest proiect rămâne unul fără echivoc. Susținem visul oamenilor de teatru de pe plan local de a avea o clădire modernă care să răspundă nevoilor în creștere ale comunității culturale locale, despre care știm cert că iubește cultura, în sens larg, și teatrul, în particular.
R.: Din păcate, în acest moment, artiștii plastici nu au la dispoziție, în oraș, o galerie de artă unde ar putea expune. Care mai este stadiul proiectului de reabilitare a galeriilor de pe strada Ștefan cel Mare? Credeți că acestea vor fi redeschise până la finalul acestui mandat?
D.P.: Tema rămâne una prioritară la nivelul acțiunii culturale a Municipalității. Au fost desfășurate mai multe acțiuni procedurale privind renovarea si redarea în folosință a spațiului expozițional Galeriile de Artă, de pe strada Ștefan cel Mare nr. 15. Sunt extrem de încrezător că galeriile vor fi redeschise până la finalul acestui mandat.
R.: În 2022, primarul Vergil Chițac promitea că administrația locală va reabilita atelierele de creație ale artiștilor plastici constănțeni, din Faleză Nord, și le va păstra destinația. Vor fi realizate reparațiile necesare în acest an?
D.P.: Angajamentul și promisiunile vor fi respectate. Eforturi vizibile continuă și în această direcție.
R.: La ce competiții culturale a participat municipiul Constanța în acest mandat și de ce credeți că nu a reușit să obțină titlurile dorite?
D.P.: Cea mai ambițioasă competiție internațională la care Primăria Municipiului Constanța a candidat în acest mandat a fost depunerea candidaturii pentru obținerea statutului de Capitală Mondială a Cărții UNESCO 2023. A fost un proiect uriaș, pe care l-am coordonat personal, o premieră în viața Cetății: a fost pentru prima oară când Municipiul Constanţa a depus un program de candidatură pentru desemnarea în calitate de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO.
Candidatura nostră a fost una extrem de solidă, beneficiind de o susţinere internaţională, naţională şi locală substanţială. Candidatura Municipiului Constanţa a primit scrisoarea oficială de aprobare a candidaturii de către Comisia României pentru UNESCO şi a fost sprijinită la nivel naţional de patru asociaţii naţionale profesionale active (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România / APLER, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România / ANBPR, Asociaţia Bibliotecarilor din România / ABR, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Dobrogea), cărora li s-a adaugat Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţia Municipiilor din România / AMR, Asociaţia Naţională a Oraşelor şi Regiunilor Istorice şi de Artă / ALZIAR, numeroase edituri, fundaţii, asociaţii şi publicaţii culturale din România, precum Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană, Editura Litera etc. Douăsprezece localităţi din România – municipiile Bucureşti, Oradea, Alba-Iulia, Vaslui, Bacău, Drobeta-Turnu Severin, Olteniţa, Reghin, Râmnicu Vâlcea, Deva, Piteşti, precum şi oraşul Ovidiu – au sprijinit candidatura Constanţei, apreciind că are şanse reale de a aduce, în premieră în România, titlul de Capitală Mondială a Cărţii UNESCO. Candidatura noastră a fost sprijinită, totodată, prin scrisori de susţinere, de către şapte oraşe din afara României (cu şase dintre acestea Constanţa are relaţii de înfrăţire, colaborare şi/sau parteneriat), inclusiv Brest/Franţa, Sulmona/Italia (oraşul naşterii lui Publius Ovidius Naso), Batumi/Georgia, Turku/Finlanda, Fort Lauderdale/SUA. Programul de candidatură al Municipiului Constanţa a conţinut 150 de evenimente culturale conexe obiectivului principal al iniţiativei: stimularea culturii scrise şi a lecturii.
Mottoul candidaturii noastre a fost: „Ovidiu, ce trăieşte demult pe ţărmul getic, / Din Tomis vă trimite-acum aceste cărţi!“ (Publis Ovidius Naso), iar conceptul candidaturii a mizat pe simbolurile şi metaforele culturale ale relegării poetului latin Publius Naso la Tomis: „Constanţa preia mesajul de rezistenţă al patronului său cultural Ovidius şi trimite cărţi către lume, în calitate de Capitală Mondială a Culturii UNESCO 2023, cu mesajul că niciodată şi nicăieri cultura nu îngenunchează, nu se predă.
Sunt mândru că am reușit coordonarea acestui proiect. Sunt convins că, din zona europeană, cele mai solide dosare de candidatură au venit din partea Budapestei și a Constanței. În cele din urmă, UNESCO a decis ca titlul să fie acordat orașului Accra (Ghana). Aș aprecia că principiul decisiv privind atribuirea titlului respectiv de către Comitetul Consultativ pentru Capitala Mondială a Cărții a fost cel al rotației continentale: în 2023, candidaturile europene nu au avut culoar favorabil, abia în 2024 titlul revine în Europa, prin acordarea acestui titlu orașului francez Strasbourg.
Consolidarea capacităților instituționale ale Primăriei Municipiului Constanța în domeniul cultural rămâne și în continuare o prioritate a Municipalității, iar una din „probele de foc“ o reprezintă depunerea unor proiecte culturale cu finanțări europene, în sens larg internaționale, de exemplu în cadrul Programului „Europa Creativă“.
R.: De ce Primăria Constanța nu are în subordine nicio instituție de cultură? A cedat inclusiv Muzeul de Artă Populară. Cât la sută din bugetul local este alocat, anul acesta, pentru artă și cultură?
D.P.: Există o cutumă locală puternică ce include gestionarea instituțiilor relevante de cultură la nivelul județului, Simt că această cutumă va rezista și va continua. Primăria Municipiului Constanța poate adăuga coeziuni, instrumente și resurse care să valorifice și să potențeze patrimoniul cultural local, indiferent de afilierile acestuia. În administrarea patrimoniului cultural local, principiul de performanță este complementaritatea, nu concurența, iar relațiile dintre Primăria Municipiului Constanța și Consiliul Județean în domeniul acțiunii culturale sunt de bună credință, sprijin reciproc și complementaritate. Am cooperat și cooperăm excelent cu instituțiile publice de cultură din municipiu și județ, instituții cărora le aduc mulțumirile mele pentru calitatea cooperării.
În 2022 s-a mărit finanțarea domeniului cultural la nivelul Primăriei Constanța cu peste 10% și se depun eforturi pentru a se menține ridicat nivelul finanțării domeniului și în 2023, precum și în anii următori. Creșterea finanțării a avut efecte pozitive vizibile: 2022 a fost un an fast pentru cultură la Tomis. Creșterea de buget în anul 2022 pentru sectorul cultură, conform planificării bugetare față de 2021, a fost de 12,92%, iar creșterea de buget în anul 2022 pentru sectorul cultură + investiții pentru cultură, conform planificării bugetare față de 2021, a fost de 15,29%.
Din păcate, pentru acest an, 2023, finanțarea domeniului cultural este mult mai modestă. Proiectele de dezvoltare a orașului în diferite alte domenii au nevoie de o resursă bugetară sporită. Sunt sigur, însă, că angajamentul pentru cultură al primarului municipiului Constanța, al Municipalității, al factorilor de decizie, în sens larg, se va menține, va spori și va reda culturii, prin rectificările bugetare așteptate pentru anul în curs, bugetele de care aceasta are imperioasă nevoie.
Mulțumesc publicației FocusPress pentru că ține cultura sub lupa atentă a comunității!
Mulțumesc comunității culturale locale pentru generozitatea cu care am construit la Tomis! Chiar dacă nu i-am construit acoperișul, am trăit împreună ani culturali frumoși în Casa lui Ovidius!
a consemnat Valentin ISPAS
Citește și:
