Instanța supremă a reușit, în sfârșit, să stabilească împrejurările în care publicarea de imagini private, mai ales cele intime, fără acordul persoanei sau a persoanelor din conținutul acestora, poate fi încadrată ca infracțiune.
Decizia nr 51 din 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) clarifică o situație cu care s-au confruntat multe persoane: publicarea unor imagini private, de multe ori făcute în intimitate, fără consimțământul celui sau celor care apar în aceste imagini, fie ele foto sau video. Este un fenomen care a afectat foarte multe persoane, de la adolescenți până la adulți, prin apariția în mediul on-line și nu numai, a unor imagini care au devenit compromițătoare. Au fost cazuri în care publicarea unor imagini a condus la acte de suicid.
Deși, de-a lungul timpului, au fost depuse plângeri împotriva celor care au făcut publice astfel de imagini, justiția nu a avut prea multe resurse legislative, întrucât existau unele neclarități privind încadrarea juridică a faptei.
Asta până când un complet al Secției Penale din cadrul Curții de Apel Oradea a adresat instanței supreme următoarea întrebare: „Tipicitatea infractiunii de violare a vietii private in modalitatea incriminata de art. 226 alin. (2) din Codul penal este conditionata de detinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de acestea sau a unei convorbiri private?„.
Codul penal încriminează, la Art 226, încălcarea vieții private, prin alin. (1): ”prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă” și alin. (2): ”Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Totuși, au existat situații în care diferite imagini au ajuns în spațiul public într-un alt mod față de cele menționate în cele două articole de mai sus, iar Înalta Curte a decis că poate fi încadrată la infracțiune publicarea unor imagini, fără a întruni, simultan, toate elementele enumerate în conținutul articolul 226 din Codul penal.
Prin Decizia nr. 51/2021, ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția penală, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile.
Astfel, Înalta Curte a stabilit că „tipicitatea infracțiunii de violare a vieții private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. (2) din Codul penal nu este condiționată de deținerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de acestea sau a unei convorbiri private”.
Daniel ALBU
