Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac din cadrul Spitalului Județean Constanța a împlinit un an de activitate, perioadă în care s-a lucrat la „foc continuu”. Acesta a fost deschis pentru a extinde capacitatea de diagnostic și tratament a afecțiunilor cardiovasculare în județul Constanța. În cadrul unui interviu acordat Focus Press, dr. Adnan Mustafa, medic specialist cardiolog, a prezentat bilanțul acestui an.
Laboratorul fost dotat cu sistemul angiografic de ultimă generație un echipament ultraperformant ce permite realizarea unor proceduri minim invazive complexe, cu un nivel ridicat de precizie și siguranță, deservind simultan mai multe specialități: Cardiologie intervențională – coronarografii, angioplastii coronariene, implantări de stent și proceduri structurale cardiace; Radiologie intervențională – explorări și tratamente endovasculare periferice, embolizări și alte intervenții minim invazive și Neurologie intervențională – tratamentul endovascular al accidentului vascular cerebral ischemic, embolizarea anevrismelor și managementul malformațiilor vasculare cerebrale.
Activitatea laboratorului este asigurată de o echipă formată din dr. Adnan Mustafa, medic cardiolog cu competență în cardiologie intervențională, dr. Mihai Spălățelu și dr. Cezar Uzea, medici specialiști cardiologi, alături de asistentele medicale Georgiana Pocea și Georgiana Berce și infirmiera Mirela Moraru.
În cadrul interviului, dr. Adnan Mustafa a tras un semnal de alarmă îngrijorător: infarctul nu mai este o boală a bătrâneții, iar tinerii sub 35 de ani ajung tot mai des pe masa de operație.
Bilanț după un an: Sute de vieți salvate la Constanța
În primul an de la înființare, laboratorul dedicat pacienților cronici a deservit multor persoane, având în vedere că până acum un an, județul nu a beneficiat de astfel de servicii.
„Este deja un an de când s-a dat drumul la laborator și de când lucrăm la foc automat. Din numărul total, am avut aproape 500 de pacienți în cadrul laboratorului nostru, iar undeva la o treime sau chiar jumătate au avut nevoie de stenturi și au fost tratați. Avem marele noroc ca, în momentul în care găsim probleme fezabile prin această tehnică, să și tratăm pe loc. Valul a venit foarte mare peste noi, fiind o necesitate atât de mare în județ, dar încercăm să echilibrăm lucrurile”, a declarat dr. Adnan Mustafa.
Medicul a subliniat că odată cu acest laborator s-au dezvoltat și compartimentele de aritmologie și radiologie intervențională, vitale în salvarea pacienților cu accidente vasculare cerebrale (AVC): „Sunt colegi care, ca și noi, vin de acasă din gardă la domiciliu pentru a acoperi aceste urgențe. Sunt lucruri care până acum un an ne lipseau.”
Infarct la 35 de ani: „Colesterolul mare și stresul ne ucid tinerii”
Cea mai îngrijorătoare tendință observată de medici este scăderea dramatică a vârstei pacienților care suferă evenimente cardiovasculare majore. Dr. Adnan Mustafa a dezvăluit că, chiar în ziua interviului, a fost nevoit să intervină de urgență pentru un tânăr de doar 35 de ani.
„Tendința este, din păcate, spre scăderea vârstei pacienților cu preinfarct și infarct. Chiar înainte de interviu, am avut un tânăr născut în 1991, deci care abia a făcut 35 de ani, la care am găsit probleme severe și a trebuit să îi punem două stenturi pe loc. În trecut, am avut și o tânără de 20 și ceva de ani în perioada Crăciunului. Nu ne mai miră nimic. Dacă înainte spuneai că un control cardiologic se face la 40 de ani, cred că acum este mai bine să spui de la 30 de ani”, avertizează cardiologul.
Principalele cauze
Conform medicului, principala cauză din zilele noastre este colesterolul mărit, adesea moștenit genetic, dar completat agresiv de stilul de viață: „Colesterolul este principala problemă, deși este un factor modificabil prin tratament. Pe lângă acesta, avem stresul, hipertensiunea netratată, fumatul, sedentarismul și diabetul, care este extrem de păcătos pentru că maschează simptomele și pacienții ajung la noi foarte târziu, după ce au dus pe picioare un infarct sau două fără să știe.”
Investigațiile care fac diferența: testul de efort și Holterele
Foarte important de punctat! Medicul primar cardiolog, dr. Adnan Mustafa, a relatat că pentru a preveni o tragedie, cardiologia modernă se bazează pe unelte non-invazive de screening, cum ar fi testul de efort și monitorizarea prin aparate Holter.
Ce este testul de efort și cât de util este?
„Testul de efort este o investigație non-invazivă extraordinară. Supunem pacientul unui efort controlat, crescut progresiv, până atingem un prag maximal adaptat vârstei. Acolo, cordul expune suferința dacă ea există. În timp real, noi vedem modificările electrice pe ecran. Am avut multe situații în care, în urma unui test pozitiv, am trimis pacientul la coronarografie, s-au dovedit leziuni severe de 70-80% și am pus stent în prevenție, fără ca omul să mai ajungă la infarct”, a explicat dr. Adnan Mustafa.
Hoter – de tensiune și EKG
Totodată, în ceea ce privește aparatele Holter, medicul cardiolog a ținut să clarifice confuzia pe care pacienții o fac des:
„Sunt două tipuri total diferite. Holterul de tensiune măsoară valorile automat zi și noapte, fiind ideal pentru a elimina tensiunea, atunci când pacientul are tensiunea mare doar de frică, în cabinet și pentru a stabili exact când să dăm pastilele. Holterul EKG înregistrează continuu activitatea electrică a inimii și este vital pentru depistarea aritmiilor mascate care pot duce la un accident vascular cerebral.”
Sfatul medicului: „De infarct se moare în câteva ore, de reflux gastric nu. Nu mai trageți de timp!”
În încheiere, dr. Adnan Mustafa a transmis un mesaj clar cu privire la primul ajutor și reacția în fața primelor simptome ale unui infarct: durere opresivă în piept, lipsă bruscă de aer.
„Oamenii fac o greșeală: au simptome ca la carte, dar nu vor să creadă că e infarct. Spun că e o răceală, o gastrită sau un reflux gastric. Trag de timp, pierd ore sau zile și vin când teritoriul din inimă este deja mort, sechelar. Sfatul meu este: plecați întotdeauna de la potențialul de patologie cea mai gravă. De infarct se moare, de gastrită nu. Când ai un simptom alarmant, suni la 112 sau mergi la Urgență. Timing-ul este totul. Iar dacă suntem martorii unui stop, masajul cardiac început imediat, până vine ambulanța, salvează creierul și viața omului”, a conchis dr. Adnan Mustafa.
Loredana MIHAI
