Cu un ritm alert și o presiune constantă, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța începe să se transforme din temelii. Venită din sistemul privat, Raluca Ștefan Vericeanu, managerul celei mai mari unități sanitare din Dobrogea, face ordine într-o instituție publică greu de reformat, unde modernizarea nu înseamnă doar fonduri, ci și luptă cu birocrația, legislația rigidă și lipsa de personal. Cu pași mici, dar siguri, unitatea medicală recâștigă funcționalități vitale și se pregătește pentru un salt major în infrastructura sanitară a județului.
Modernizarea Spitalului Județean Constanța este un proces intens, cu provocări majore, dar și rezultate concrete. Declarațiile au fost făcute de Raluca Ștefan Vericeanu, managerul spitalului, în cadrul Panelului 2 – Sănătate, parte a Forumului Comunităților Inteligente, desfășurat la Constanța în perioada 18–19 iulie, sub moderarea dr. Adriana Câmpenu, liderul OFL Constanța.
Venită din mediul privat, Raluca Ștefan Vericeanu, alături de echipa medicală și cu sprijinul instituțiilor abilitate, a început să reorganizeze din temelii Spitalul Județean și să aducă structura unității sanitare la normalitate.
Managerul a explicat că finanțarea vine din surse multiple – Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Consiliul Județean – însă adevărata transformare depinde de colaborare. „Fără sprijinul Consiliului Județean și al echipei Direcției de Sănătate Publică (DSP), să știți că lucrurile nu se pot mișca. Oricât de multe fonduri ai avea, dacă nu ai oameni care cunosc legislația și circuitele medicale, nu faci nimic. Noi am început de jos în sus, pe priorități”.
Printre reușitele recente se numără funcționalizarea unor laboratoare vitale, anterior blocate administrativ. „Am reușit să înființăm laboratorul de cateterism și cel de cardiologie intervențională. Aparatura exista, dar nu puteam opera pentru că aceste compartimente nu existau în structura spitalului. Acum, în ele se salvează vieți”.
O altă reușită este reactivarea laboratorului de radiologie intervențională. „De opt ani existau echipamente cumpărate de Academia Română, dar nu puteam angaja personal, nu puteam trimite oameni la specializare pentru că, oficial, compartimentul nu exista. L-am readus în structura spitalului și acum îl folosim în tratamente complexe, inclusiv pentru accidente vasculare”.
Vericeanu a subliniat că, deși schimbările nu sunt vizibile imediat publicului, ritmul este intens: „Probabil că din afară nu se vede clar ce se întâmplă în Spitalul Județean. Dar să știți că sunt pași mici, dar repezi și mulți. Am înnebunit DSP-ul, Ministerul Sănătății, pe toată lumea”.
Un moment critic a fost depășit cu ajutorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, în contextul retragerii unui furnizor privat de servicii de laborator. „Contractul nu a mai putut fi prelungit legal și, de pe o zi pe alta, am fost nevoiți să înființăm un laborator propriu. Spitalul de Boli Infecțioase ne-a sprijinit imediat și astfel am putut asigura continuitatea analizelor medicale”.
Proiectele de viitor includ dezvoltarea Spitalului pentru Mama și Copilul, care va contribui la extinderea capacității medicale cu aproximativ 2.000 de paturi.
Alexandra VASILLE
