Cazul fostei directoare de bancă acuzată de fraude, fals și înșelăciune a ajuns la final. Instanța s-a pronunțat definitiv asupra acestui caz, punând capăt unui proces penal deschis după o serie de infracțiuni comise de un expert financiar care și-a folosit toate cunoștințele pentru a păcăli tocmai sistemul pe care era plătit să îl protejeze.
Totul a pornit de la o femeie, C.Manole, care ocupa funcția de manager de sucursală la UniCredit Constanța și care a reușit să orchestreze o schemă complexă pentru a-și salva locuința de la executare silită, după ce ea însăși nu își mai plătise datoriile.
De la vârful băncii la manipularea sistemului
Așa cum am mai arătat recent, într-un articol publicat în Focus Press, totul a început în anul 2009, când fosta directoare a contractat un credit ipotecar de 100.000 de euro de la propria bancă. Profitând de autoritatea sa, ea a manipulat o subalternă pentru a obține împrumutul în condiții preferențiale.
Însă marea lovitură a venit câțiva ani mai târziu, în 2014. Deși datoria era departe de a fi achitată, femeia a reușit o manevră riscantă: a profitat de o breșă administrativă și de încrederea foștilor colegi pentru a radia ipoteca băncii din registrele oficiale. Practic, printr-o simplă bifă birocratică, apartamentul ipotecat a devenit „curat” în acte, deși banca nu își primise banii înapoi.
Chiriașă în propria casă: Opt ani de aparențe înșelătoare
Imediat după ce și-a scos apartamentul de sub ipotecă, femeia l-a vândut unei cunoștințe pentru 55.000 de euro. Banii au fost folosiți în interes personal, iar pentru a nu trezi suspiciuni, fosta directoare a continuat să locuiască în același apartament, dar în calitate de chiriașă. Timp de opt ani, ea a mimat normalitatea, plătind rate simbolice și sporadice către bancă, doar pentru a menține aparența unui credit activ și pentru a preveni o verificare amănunțită a garanțiilor.
Situația reală a început să iasă la iveală în 2022, când banca a sesizat restanțele majore și a demarat procedurile de executare silită. Pusă la zid, fosta șefă de sucursală a recurs la o metodă disperată: a fabricat un dosar întreg de documente false. A falsificat ștampile de notar, extrase de carte funciară și a inventat „promisiuni de vânzare-cumpărare” cu clienți fictivi, susținând că este pe punctul de a vinde imobilul și de a returna integral datoria.
Prin această metodă, a reușit să amâne executarea până când adevărul a ieșit la iveală: apartamentul nu mai era al ei de ani de zile, iar banca rămăsese cu un prejudiciu uriaș, de peste 114.000 de euro.
Investigația a culminat în primăvara anului 2024, când polițiștii au descins în locuința femeii. Perchezițiile au scos la lumină o adevărată arhivă de documente măsluite. Pe calculatorul personal, într-un folder de pe desktop, anchetatorii au găsit variantele digitale ale tuturor falsurilor, de la acte de cadastru până la declarații cu semnături contrafăcute.
Pusă în fața probelor evidente, fosta directoare și-a recunoscut faptele în instanță, alegând procedura simplificată pentru a beneficia de o reducere a pedepsei.
Decizia finală: Condamnare cu suspendare și datorie de achitat
În primă instanță, pe 30 decembrie 2025, Judecătoria Constanța a condamnat-o pe femeie la o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare cu suspendare, obligând-o totodată să plătească băncii prejudiciul integral de 114.000 de euro. Nemulțumiți de sentință, procurorii au atacat decizia cu apel.
Așa se face că miercuri, 25 martie, Curtea de Apel s-a pronunțat definitiv. Judecătorii au respins apelul Parchetului, considerând că pedeapsa inițială a fost corectă. Astfel, condamnarea cu suspendare valabilă, iar fosta directoare este acum obligată să returneze fiecare euro sustras băncii.
Daniel ALBU
