Editorial. Primarul şi… matematica

0
85

De curând am început să mă lovesc de incapacitatea de a-mi ajuta copilul la lecţii. În special la matematică, unde mă dădeam mare şi tare. La naiba, că este abia clasa a 4-a  şi deja fug de el mâncând pământul când îl văd cu mutra schimonosită de încercări, îndreptându-se spre mine târând în scârbî un caiet plin de mâzgăleli şi scheunând plângăcios un „Tataaaaaa!!!!”!

Fug repede în cameră la mine şi mă fac că dorm, poate scap . Şi… adorm visând. Să vezi tu vis ce am avut eu!

Se făcea într-o zi că primarul Chiţac da buzna la întâmplare într-un birou din primărie cu gândul de a surprinde funcţionari neoneşti cum nu munceau şi îşi dădeau mesaje cu Babu pe sub masă. Când, ce să vezi ?! Uşa se trânti de perete, iar in faţa domneiei sale… un peisaj ciudat! Se făcea că doamna Ovanesian împreuna cu dl. Horia Constantinescu aplicau lovituri de bice pe spatelele a doi funcţionari măzărişti de la juridic care refuzau să facă un raport cu privire la ilegalitatea teraselor din Constanţa şi Mamaia.  Ce vis ciudat!

Totuşi, mi-a rămas gândul la terase şi la demolarea lor, ca am citit prin presă că sunt vreo 48 de bucăţi şi mai urmează. Şi sunt ilegale şi este şi Pizzico şi alea din Portul Tomis şi alţii, acolo unde eu mănânc bine de un car de vreme şi… acolo a băut o apă şi Rareş Bogdan în campanie– ca să vezi!

Dau timpul înapoi si imi aduc aminte că unele dintre terase sunt aşa dinainte de Mazăre chiar!

Pun mâna pe telefon si verific la nişte amici din Cluj şi Bucureşti. Bai ! La voi care-i treaba? Cică este acelaşi lucru cu terasele, dar nu a venit nimeni să-i dărâme, că nu prea au variante în lege să-i rezolve şi nici nu vor să bulverseze HORECA, şi aşa cu mari probleme. Şi mai pierd şi bani din taxe şi impozite .

Să  fie clar: nu contest măsura din punct de vedere legal. Nici nu am abilitatea necesară. Sunt convins că cei de la juridic au analizat temeinic situaţia. Dacă nu au făcut ce trebuie, sigur o să vedem ceva procese în instanţă.

Dar din punct de vedere al oportăţii, primarul ar fi trebuit să analizeze ca un manager şi ca un om politic şi, dacă abilităţile de manager sau cele politice poate nu primează, m-aş întoarce la abilităţile de profesor de matematică şi aş face un calcul. Adică măsor de două ori şi tai o singura dată.

 Observ totuşi că matematica este uneori grea şi pentru un profesor de matematică. Şi aici nu mă refer la integrale, ecuaţii de gradul 5000 sau mai ştiu eu ce? Nu! Mă refer la adunări, scăderi, îmulţiri, împărţiri… d-aste simple cu maxim 3 cifre.

Deci, să calculăm !

O terasă are minim 100 mp x 3,82 ron (cam aşa ceva) / mp / zi x 30 zile ori 12 luni x 48 de terase notificate = 6.692.640 ron / an. Cam atât pierde la prima vedere primăria din bugetul şi aşa sărac din aceasta acţiune tip „Blitzkrieg”. Şi asta este doar pierderea directă. Indirect, de la impozit pe profit, impozit pe salarii etc., este cel puţin tot atât. Dacă mai punem la socoteală că aceste 48 de locaţii sunt doar începutul şi că pe Mamaia nici nu au început… suma este foarte mare.

Şi atunci, revin şi spun! Poate era mai inspirat să calculezi oportunitatea, să o rogi respectous pe doamna Ovanesian să biciuie doi funcţionari de la juridic măzărişti până în măduva oaselor să găsească rapid o soluţie legală şi sustenabilă de intrare în legalitate. Apoi mergeam la cârciumari, stăteam de vorbă cu umilinţa unui funcţionar public, le ofeream  soluţia, îi ajutam să intre în legalitate rapid, le luam banii la buget…

Sau mai rău! Să te duci la ei să le spui că nu se poate mai poate aşa , să le spui să se demoleze, să le dai un termen rezonabil, apoi să mergi să verifici, să dai nişte avertismente celor care nu se conformează, apoi să mergi iar să verifici şi să le dai celor care nu se conformează o somaţie cu un termen de 30 de zile, să mergi iar să verifici şi să demolezi în 48 de ore pe cei de rea credinţă.

Sau poţi sa aplici metoda: să le dai în plină pandemie, iarna, sărbători , interioarele închise de lege (numai terasele funcţionează) , o notificare de 48 de ore să se demoleze, să-i ameninţi cu amenzi şi demolare şi apoi să bagi buldozerul.

Nu ştiu cum este mai bine, dar, ca orice nepriceput, stau şi mă întreb!

Între timp, îmi pun de o cafea în bucătărie, că nu am unde să merg în oraş că este pandemie , restaurantele sunt închise , terasele sunt ocupate de muncitori, iar nevasta ţipă să nu ies din casă să plimb pisica, pentru că nu avem pisică!

Să rămânem calmi. Nimeni nu rămâne nepedepsit. Trebuie doar să avem răbdare și încredere.

Al vostru, Fiul Cetății, crescut la umbra lui Publius Ovidius Naso.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.